Categories

Epilepsia sau Convulsiile

Epilepsia

Convulsia se manifesta sub forma unor contractii violente, involuntare si sacadate ale muschilor, adesea insotite de pierderea constientei. Ea apare ca urmare a unei activitati electrice haotice in creier. Crize convulsive repetate pot fi cauzate de o forma de epilepsie. Izolat, criza convulsiva poate fi provocata de febra foarte mare sau poate aparea ca reactie la o anumita medicatie.

O persoana din 130 sufera in mod repetat de convulsii – ceea ce se numeste epilepsie – dar la o persoana din trei boala se vindeca cu timpul. Cele doua tipuri principale de epilepsie se numesc grand mal si petit mal. In primul caz, bolnavul isi pierde constiinta cateva minute si se probuseste, muschii sau au spasme si convulsii necontrolate. Epilepsia petit mal are ca efect pierderea momentana a constiintei, dar fara convulsii. Aceasta se intalneste mai ales la copii.

Printre cauzele epilepsiei se numara traumatismeel cranio-cerebrale, traume la nastere, infectii sau tumori cerebrale, sevraj de alcool sau droguri, atac cerebrovascular sau dereglari metabolice. Adesea, nu exista nici o cauza aparanta.

Epilepsie – Factori declansatori

Daca sunteti predispus la crize convulsive, incercati sa identificati si sa evitati orice le-ar putea declansa. Declansatorii cei mai comuni sunt :

  • lumini intermitente sau palpaitoare.
  • stresul sau epuizarea.
  • modificarea nivelului hormonal inainte de ciclu sau in timpul sarcinii.
  • sensibilitatea la anumite alimente.
  • febra ridicate – mai ales la sugari si copii mici.


Metode de prevenire ale epilepsiei

Crizele pot fi declansate de lumina intermitenta sau palpaitoare, precum cea a unui ecran de televizor sau de coputer, a unui tub de neon defect sau cea specifica iluminatorului stroboscopic de discoteca. Unele persoane par a fi sensibilie la anumite lungimi de unda ale luminii.

Evitati mediile cu risc. Asezati-va departe de televizor, intr-o incapere bine luminata. Inlocuiti imediat un tub fluorescent defect. Nu frecventati localuri iluminate stroboscopic.

Intrebati-va medicul sau opticianul daca e cazul sa va procurati ochelarii cu lentile special colorate. Exista dovezi ca acestea ar putea contribui la reducerea frecventei convulsiilor.

Anumite persoane au convulsii ca urmare a unei sensibilitati alimentare, care le afecteaza echilibrul chimic al creierului. Precedati prin eliminare pentru a despica alimentele care pot provoca criza. Notati-va ceea ce mancati pentru a putea verifica daca mancarea unui anumit aliment este intotdeauna urmata de convulsii. Lipsa anumitor nutrienti poate provoca si ea convulsii. Consumati alimente care sa contina :

  • Vitamina B6 (carne slaba, peste, cereala integrale, nuci si alune, seminte, galbenus, banane, verdeturi).
  • Calciu (lapte si iaurt, oasele moi de la sardele sau somon din conserva, fasole, mazare, verdeturi, nuci si alune, seminte).
  • Magneziu (moluste si crustacee, fasole, cereale integrale, legume, nuci si alune, seminte).

Febra si convulsiile la copii

Unii copii sunt predispusi la convulsii cand fac febra mare. Aceasta situatie poate aprea cand copilul a contractat o boala febrila, daca este prea gros imbracat sau invelit ori daca este cald in incaperea in care se afla. Cand copilul are febra luati masurile care se impun. Daca apar convulsii, recurgeti la ajutor medical de urgenta.

Tratamentul convulsiilor

De obicei crizele convulsive nu sunt grave, iar refacerea este rapida. Este bine sa stiti ce se poate face pentru o persoana in aceasta situatie. Daca suferiti de convulsii repetate, asigurati-va ca familia si colegii dumneavoastra stiu cum sa va dea ajutor. Purtati o bratara de identificare pe care sa fie scris ce afectiune aveti, ca laa nevoie sa vi se poata da un ajutor adecvat.

Ce trebuie sa facem in asemenea cazuri ?

Daca o persoana are o criza convulsiva, luati urmatoarele masuri pentru a o ajuta :

  • pastrati-va calmul. Indepartati de pe langa victima obiectele ascutite cu care se poate rani.
  • asezati victima pe o parte, desfaceti-i hainele si indepartati-i pe curiosi.
  • nu impiedicati miscarile victimei si nu-i puneti nimic in gura (probabilitatea sa-si muste limba este redusa, in schimb puteti sa-i spargeti dintii)
  • cand criza s-a sfarsit, asezati bolnavul in pozitia de refacere si ramaneti langa el pana cand si-a revenit complet.

11 comentarii pentru acest articol

  1. Diana spune:

    Nu sunt specialista, insa din ce stiu sensibilitatea la lumina coroborat cu ceea ce a spus tu poate fi un semn de epilepsie.

Pareri, intrebari, sugestii ?

© 2010 Portal Medical · Toate drepturile rezervate ·