Alimentatia femeii in sarcina si alaptare

In cursul perioadei de sarcina si de alaptare se petrec modificari profunde in organismul matern (dezvoltarea glandelor mamare, dezvoltarea uterului, formarea placentei, intensificarea metabolismului si modificarea glandelor endocrine).

Conditiile de viata ale femeii influenteaza nasterea prematura. Datele consemnate de Garot in Franta arata ca femeile care nasc prematur, 30 % sunt din cauza alimentatiei insuficiente, 33% din cauza de oboseala si surmenaj, iar 28 % din cauza locuintei necorespunzatoare.

In trecut, la noi in tara, nu se acorda imoprtanta cuvenita factorilor sociali si repercursiunilor lor asupra evolutiei sarcinii. In ultimii ani s-a preconizat ca atat in mediul rural cat si urban sa fie luate in evidenta toate femeile insarcinate si sa se informeze asupra conditiilor lor de mediu si de trai ca si a cadrului psihoafectiv al femeii. Dintre factorii sociali de mare importanta este relatia dintre reproducere si alimentatie; exista argumente convingatoare ca ratia alimentara a femeii gravide trebuie sa fie completa. Ratia dezechilibrata ca si tulburarile de absortie si de asimilatie digestiva, are repercursiuni asupra evolutiei sarcinii.

Printr-un mod de alimentatie adecvat, organismul femeii este ajutat sa treaca peste aceasta perioada fara sa aiba de suferit atat ea cat si copilul. Nevoile energetice in prima perioada de sarcina sunt cu 5 – 10% crescute iar in a doua jumatate cu 15 – 20. In perioada lactatiei ele ajung la un plus de 30%. Necesitatile de proteine sunt de 100g/zi in prima parte a sarcinii si de 125 – 130 grame in partea a doua. In cursul alaptarii nevoia de proteine este de 130 grame/zi. O dieta saraca in proteine poate duce la complicatii (nastere prematura sau cu malformatii, anemii, eclamsie, edeme etc.). Asigurarea necesarului proteic se va face in primul rand prin consumarea alimentelor ce contin proteine animale cu valoare biologica ridicata (lapte, oua, carne, peste si branzeturi). Proteinele vegetale din leguminoase, trebuie evitate, ele producand balonari.

Nu se va face abuz de lipide intrucat ele suprasolicita ficatul. Ele vor fi asigurate mai ales de grasimi de provenienta vegetala si in cantitate de 90 – 100g/zi. Glucidele vor fi date cu prudenta in cantitate de 350 – 400g/zi pentru a nu duce la obezitate (mai ales in cursul alaptarii). In cursul sarcinii si alaptarii creste nevoia de calciu si de fosfor (,15 – 2 grame/zi). Nevoia de fier creste de la 15 mg/zi la 20 – 25 mg/zi.

Aportul de sodiu va trebui restrans mai ales in ultima perioada  sarcinii deoarece favorizeaza aparitia edemelor. Nevoia de vitamine este crescuta atat la femeia gravida cat si la cea care alapteaza. Astfel cresc necesitatile in vitamina B1, B2, B6, PP, K, A si D. Cresterea in greutate in timpul sarcinii nu trebuie sa depaseasca 10 kg. Controland cresterea in greutate a  femeilor insarcinate se previne macromosia si deci obezitatea hipertrofica cu riscul diabetului si se asigura posibilitatea revenirii la greutatea initiala, evitand cresterele in greutate, secundare nasterii.

O crestere insuficienta in greutate, de asemenea, atrage dupa sine riscul denutritiei calorico-azotate, a nasterii premature sau chiar a mortii fatului.

Alimentatia va fi suficienta cantitativ si calitativ, fara abuzuri, alcatuite din alimente proaspete si prezentate cat mai variat. In timpul sarcinii se recomanda mese in volum mic si cat mai dese. Se vor evita alimentele prea grase, condimentate, afumaturile, conservele, prea sarate, alcoolurile si cafeaua. Se vor evita de asemenea si sosurile prajite cu grasime incinsa.

La femeia care alapteaza se vor evita unele alimente care pot da gust laptelui sau care pot produce tulburari digestive la sugar (ceapa, usturoiul, cafeaua, alcoolul, etc). In cazul in care femeia gravida indeplineste o munca fizica ce o solicita mult, regimul alimentar va fi suplimentat caloric !

1 comentariu pentru acest articol

Pareri, intrebari, sugestii ?

© 2010 Portal Medical · Toate drepturile rezervate ·