Categories

Regenerarea Organismului

In acest articol nu ne vom referi, dupa cum probabil vor crede o multime de cititori la regenerarea organismului, din punctul de vedere al odihnei, indiferent de forma ei : activa sau pasiva, ci vom incerca sa dezvoltam o problema mult mai mediatizata legata de hranire, de folosirea anumitor suplimente alimentare, sau de – suplimentatie – deoarece acest termen, observam ca are vadite tendinte de a se impune in vocabularul practicantilor culturismului.

Pornind de la premisa ca, hranirea imediat dupa incheierea antrenamentul are un rol determinant asupra fenomenului regenerarii organismului, ca si asupra antrenamentului imediat urmator, tema abordata va fi mai pe larg discutata, avand in vedere faptul ca tuturor lucrurilor si fenomenelor treubie acordata importanta ce li se cuvine, nici mai multa, dar cu siguranta, nici mai putina. In incercarea ce o vom face vom aduce in masura posibilitatilor si argumentatia stiintifica, care sa intareasca punctul nostru de vedere.

Imediat dupa incheierea antrenamentului, in fata ochilor culturistului defileaza trei urgente si anume : completarea lichidelor pierdute in timpul antrenamentelor si lichidarea deficitului energetic survenit ca urmarea a consumului energetic solicitat de desfasurarea antrenamentului si o ultima urgenta care consta in regenerarea masei musculare afectate. Rezolvarea favorabila a factorilor enumerati este de neconceput fara un aport substantial de proteine, carbohidrati si fara o hidratare corespunzatoare.

La cateva ore dupa incheierea antrenamentului, metabolismul ca de altfel si oxingenarea tesuturilor se normalizeaza, drept urmare organismul isi reface stocurile de glicogen, deoarece ca urmare a desfasurarii antrenamentelor intensive mare parte din stocul de glicogen a fost afectat, prin diminuarea considerabila a acestora ca urmare a necesitatilor energetice a organismului. Prin refacerea stocurilor amintite, incepe procesul regenerarii tesuturilor musculare vatamate ca urmare a desfasurarii antrenamentelor. Este primul pas deci, in acest proces complex. In cursul antrenamentelor urmatoare, se vor stoca in musculatura ca de altfel si in ficat, rezervele de glicogen, constituite in principal pe seama aportului suplimentelor alimentare, si in aceasi masura vor surveni anumite schimbari legate de raportul hormonal, care are implicatii asupra dezvoltarii(cresterii) masei musculare.

Cat de mult sunt afectate rezervele de glicogen ale organismului, reprezinta o mre provocare, deoarece aceasta „secatuire” este pusa in directa corelatie cu durata antrenamentelor efectuate si cu ritmul de executie al exercitiilor.  In afara celor doi factori enumerati adineauri, mai intervine si alimentatia pe care am avut-o inaintea antrenamentului. Marea majoritate a rezervelor de glicogen consumate, pot fi completate pe seama carbohidratilor, dar nici aportul proteic in acest sens nu poate fi neglijat, deoarece carbohidratii consumati in combinatie cu  proteinele au o actiune sinergica care vizeaza aportul insulinei in organism. Multi oameni de stiinta considera ca, aceasta combinatie reusita dintre proteine si carbohidrati creste simtitor nivelul sintezei insulinei, sinteza care se realizeaza mult mai bine decat in cazul aportului unilateral in organism numai a carbohidratilor. Cresterea nivelului insulinei in organism joaca un rol determinant in creserea masei musculare si in procesul regenerarii musculare, ca de altfel in cazul metabolismului, caz in care aminoacizii precum si glicogenul, atat de necesare celulelor musculare sunt transportate cu ajutorul insulinei, pana la „consumatorul final”, respectiv la celula musculara. Consumul alimentar bazat pe combinatia de proteine – carbohidrati, rectifica capacitatea de stocare a glicogenului de catre celulele musculare.

Daca printr-o nefericita conjunctura nu avem alta alternativa la dispozitie decat sa recurgem la folosirea in exclusivitate a carbohidratilor in urma incheierii antrenamentului, nu trebuie sa ne punem cenusa in cap, deoarece procesul regenerarii musculare, demareaza si fara aportul proteic, aport care are rolul determinant in ceea ce priveste strict nivelul sintezei glicogenului muscular, ca de altfel si al sintezei proteice, ca  de altfel si stimularea hormonilor („eliberarea” hormonilor). In mod primordial trebuie sa ne gandim si la completarea nivelului hidratarii organismului, drept urmare a desidratarii suferite ca urmare a antrenamentului, trebuie sa consumam cam un litru de apa.

Un rol deosebit revine consumului de carbohidrati cu absorbtie rapida, de pila cartofi copti in coaja, paine prajita, musli. Este deosebit de important ca, imediat dupa antrenament, in primele 30 de minute, cel tarziu, acest aport caloric bazat pe carbohidrati sa fie ingerat, deoarece aceasta este „perioada de gratie” in care demareaza procesele legate de regenerarea organismului.

Deoarece dupa antrenamente destul de frecvent, intervina cazul, ca practicantii culturismului sa nu aiba chef si nici timpul la dispozitie sa-si prepare alimente gatite, este de o deosebita importanta practica sa substituim pe seama suplimentelor alimentare, sub forma de pulberi, in principiu acest deficit, deoarece cu usurinte, se poate trece peste aceasta carenta de proteine si carbohidrati, pe aceasta cale atat de lesinicioasa. Moderarea (temperarea) reactiei insulinei, se poate realiza pe calea administrarii unor asemenea alimente ca de exemplu, bauturi energizante, in care combinatia ideala de carbohidrati sa fie de 50 grame, iar de proteine de circa 30 grame.

Se pot consuma de asemenea, in exclusivitate si bauturi proteice la care se adauga consumul unui produs de patiserie, ca spre exemplu al unui cornulet, sau in locul celor amintite, puneti la prajit o bucata de piept de pui la cara adaugati o garnitura consituita din cartofi copti in coaja, sau chiar si un sandvis cu carne de curcan nu este de neglijat, in ultima instanta. In aceste momente destul de delicate nu trebuie totusi sa ne facem complexe in ceea ce priveste consumul carbohidratilor, deoarece ele sunt de o importanta determinata in procesul regenerarii organismului, dar totusi sa nu exageram sub nici o forma. La urmatoaea masa, ponderea proteinelor si al carbohidratilor trebuie sa se situeze, oarecum intr-un raport de paritate, avand in vedere ca, drept urmare la aportul carbohidratilor efectuat imediat dupa incheiera antrenamentului, s-a declansat procesul regenerarii ,pe seama carbohidratilor simpli, acum intervenind artileria grea a carbohidratilor complecsi, spre exemplu orezul brun, avand dreptu urmare alimentarea regimului cu „cocs”, cu rol energetic pentru a accelera procesul regenerarii si al dezvoltarii volumetriei musculare.

Ratia carbohidratilor complecsi trebuie sa fie situata intre 50 – 100 grame, iar a proteinelor alocate in jurul a 50 grame. In scopul obtinerii regenerarii musculare complete, trebuie intercalate la interval de 2 – 3 ore ratii alimentare modice. Avand in vedere ca scopul principal al intregului nostru demers este cresterea in masa musculara, trebuie sa nu excludem consumul carbohidratilor complecsi, in schimb daca dorim sa reducem volumul grasimilor corporale, atunci strategema consta in reducerea catre orele serii a aportului alimentar bazat pe carbohidrati. Luand in considerare cele relatate veti avea un argument in plus in realizarea scopurilor care vi le-ati propus.

1 comentariu pentru acest articol

Pareri, intrebari, sugestii ?

© 2010 Portal Medical · Toate drepturile rezervate ·