Categories

Indulcitorii si cariile dentare

Indulcitorii alternativi
Gustul dulce este unul dintre principalele gusturi de baza ale omului. Inca din prima copilarie se formeaza obisnuinta de a consuma alimente dulci. Datorita gustului dulce, placut, zaharul este principalul factor determinant al aparitiei cariei, el fiind consumat in cantitati considerabile.
Luand in consideratie ca efectele nocive ale consumului frecvent de zahar se regasesc si in producerea unor afectiuni generale ca diabet, obezitate, boli cardio -vasculare, acesta a fost substituit cu indulcitori alternativi.

Indulcitorii se clasifica in:
A. Indulcitori naturali:
· zaharidele;
· polioli;
· polipeptide.
B. Indulcitori artificiali.

A. Indulcitorii naturali:
· Zaharidele (indulcitori traditionali): zaharoza, glucoza, fructoza, lactoza, galactbza, sorboza;
· Polioli (alcooli dulci): sorbitol, manitol, xilitol, maltiol, lactitol;
· Polipeptide: thaumatin, monelin.

B. Indulcitori artificiali: zaharina, ciclamat, aspartam, acesulfam K, glucoza hidrogenata, isomalt, alitame, sucraloze, sweetner 2000.
Zaharidele reprezinta clasa indulcitorilor traditionali, iar poliolii, polipeptidele si indulcitorii artificiali reprezinta clasa indulcitorilor alternativi. indulcitorii alternativi se pot imparti in: indulcitori de volum si indulcitori de intensitate.
Indulcitorii de volum: sorbitol, manitol, sirop de glucoza hidrogenata, izomalt, xilitol, lactitol, maltitol.
Indulcitorii de intensitate: zaharina, acesulfam de K, aspartam, taumatin. indulcitorii de volum sunt aproximativ la fel de dulci ca si zaharoza, gram / gram; de asemenea, ei produc la fel de multe calorii ca si zaharoza. indulcitorii de intensitate produc foarte putina sau aproape de loc energie si, de multe ori, sunt la fel de dulci ca zaharoza.

Poliolii au o molecula asemanatoare cu a zaharidelor, dar la unul din atomii de carbon este atasata o grupare alcool. Sub raport caloric, poliolii sunt similari zaharidelor, dar gradul de indulcire este mai mic fata de zaharide. Nu modifica aspectul alimentelor dar nu se produce caramelizarea caracteristica produselor zaharoase.

Sorbitolul este considerat, in general lipsit de nocivitate, riscul la carie fiind mult mai mic decat la zaharoza. Este folosit ca indulcitor in gume de
mestecat, medicamente orale lichide si dentifrice si in alimentele pentru diabetici. Caldura negativa la dizolvare (senzatia racoroasa) este utilizata avantajos in bomboanele mentolate, care au un gust placut, racoritor. Sorbitolul este fermentat de catre microorganismele placii bacteriene, dar rata este foarte lenta fata de cea a glucozei si a zaharozei, to’ate experimentele demonstrand scaderea mica a pH-ului placii bacteriene. Rezultatele testelor clinice cu gume de mestecat continand sorbitol au
demonstrat ca acestea nu sunt cariogene.

Manitolul este un indulcitor fara zahar utilizat in dulciuri si gume de mestecat, in special ca pulbere presarata, paste de dinti, ape de gura, dar este mai putin utilizat decat sorbitolul datorita pretului ridicat. Experimentele au demonstrat aceleasi efecte ca ale sorbitolului in ceea ce priveste cariogenitatea: fermentare lenta de catre microorganismele placii bacteriene, scaderea foarte mica a pH-ului placii bacteriene.

Xilitolul are capacitate de indulcire egala cu a zaharozei. Prin faptul ca dizolvarea sa este insotita de absorbtie de caldura produce un gust dulce racoritor. Este folosit, in special, ca indulcitor al gumelor de mestecat. Costul este de zece ori mai mare decat al zaharului. Subiect al multor cercetari, Xiiitolul a demonstrat ca nu este cariogen. Studiile microbiologice au relevat faptul ca Xiiitolul nu este metabolizat de majoritatea microorganismelor din placa bacteriana. Unele specii microbiene pot insa degrada xiiitolul pana la faza de acizi, dar rata este foarte lenta si aceste microorganisme apar in placa bacteriana in numar nesemnificativ.

Studiul efectuat in Finlanda, la UniversitateTurku, pe o perioada de doi ani, pe loturi de subiecti adulti (studenti), care au consumat alimente ce continneau substante dulci: zaharoza, fructoza sau xilitol a demonstrat pentru lotul care a consumat alimente indulcite exclusiv cu xilitol, urmatoarele:
· nu au aparut carii noi (DMF – S zero comparativ cu 7,2 la zaharoza si 3,8la fructoza);
· leziunile precarioase initiale s-au remineralizat;
· capacitatea placii bacteriene de a produce acizi este redusa substantial;
· indicele de placa bacteriana a scazut in mod semnificativ;
· compozitia placii bacteriene s-a modificat in sensul reducerii numarului microorganismelor acidogene, inclusiv a Streptococului mutans;
· reducerea secretiei de amilaza salivara;
· nu s-au depistat modificari ale functiei hepatice;
· diareea osmotica caracteristica xilitolului a fost mai putin grava decat se prevazuse.
si alte studii, care s-au axat pe cercetarea efectelor unei diete in care zaharul a fost inlocuit doar partial cu xilitolul, au intarit concluzia ca xilitolul nu este cariogenic.


Polipeptidele

Thaumatinul este o polipeptida naturala extrasa dintr-o planta ce creste in vestul Africii si are un gust dulce intarziat, iar in final are gust de alcool. Se utilizeaza ca aditivi farmaceutici, in bauturi racoritoare combinate cu zaharina. Puterea de indulcire este de 2000 de ori mai mare decat cea a zaharozei. Nu este metabolizata de microorganismele placii bacteriene.

Experientele pe animalele de laborator demonstreaza ca poate induce remineralizarea leziunilor incipiente ale smaltului, chiar in conditiile unor diete cu amidon.

Indulcitori artificiali
Zaharina a fost descoperita pentru prima oara in 1879 si se utilizeaza ca aditiv alimentar de mai bine de 80 de ani. Este mult mai dulce decat zaharoza, datorita gradului mare de indulcire 500, dar prezinta un gust amar in concentratii de peste 0,1%. Nu este metabolizata de placa bacteriana. in combinatie cu ciclamatul se foloseste ca indulcitor la bauturile dietetice hipocalorice.

Aspartamul. Este o dipeptida cu grad de indulcire 180. Este unul dintre cei mai folositi indulcitori artificiali. Aspartamul are in compozitia sa acid aspartic si fenilalanina. Are o putere calorica de 4 calorii/gram. Este contraindicat bolnavilor care prezinta fenilcetonurie. Este folosit in bauturi dulci, inghetata, guma de mestecat sau indulcitor extemporaneu.

Acesulfam K a fost descoperit in 1967 de catre AG Hoechst din Germania, dar se foloseste ca indulcitor din anul 1988. Este comercializat sub
denumirea de Sunette, are grad de indulcire 200. Se foloseste ca indulcitor in industria farmaceutica, in pastele de dinti, bauturi si dulciuri. Acesulfam K este excretat rapid si total, fiind complet nemetabolizat.

Glucoza hidrogenata
Siropul de glucoza hidrogenata, comercializat de firma Roquette sub denumirea de Lycasin, este o solutie apoasa, care contine sub 0,3% zaharide libere. Comparativ cu zaharoza, siropul de glucoza hidrogenata produce o minima coborare a pH-ului placii bacteriene, dovedindu-se mult mai putin cariogen (RUGG -GUNN – 1988) si se foloseste la indulcirea alimentelor, a bauturilor si in siropurile medicinale. Are grad de indulcire de 0,75.

Izomaltul (Palatinit)
Izomaltul, avand denumirea comerciala palatinit, este un amestec echimolar de doi alcooli dizaharidici. Primul studiu asupra utilizarii potentiale a izomaltului ca un indulcitor non-cariogenic dateaza din anii 1970. O solutie de 10% palatinit nu produce modificarea pH-ului placii bacteriene (1MFELD – 1983). Este folosit la indulcirea bauturilor racoritoare.

Efectele adverse ale indulcitorilor alternativi
Xilitolul si Sorbitolul ar putea sa produca diaree osmotica fara mare importanta pentru adulti, dar se recomanda evitarea administrarii lor la copii. Ciclamatul si metabolitii zaharinei au fost asociati cu producerea de tumori vezicale, fapt ce a condus la interzicerea folosirii lor in SUA si in Europa de Vest.

1 comentariu pentru acest articol

  1. Jorjica spune:

    Alimentele care se lipsesc de dinti, cum ar fi dulceata sau ciocolata sunt foarte periculoase. Citisem recent un articol pe tema asta care m-a facut sa renunt la a mai manca ciocolata, dulceata, mere, prajituri etc seara.

Pareri, intrebari, sugestii ?

© 2010 Portal Medical · Toate drepturile rezervate ·