Ateroscleroza – termenul provine din limba greaca cuvintele Atheros (“mush”) si Skleros (“hard”). Acest termen este folosit pentru a descrie formarea depozitelor de grasime si colesterol pe peretii arterelor.Procesul de ateroscleroza sau ingustarea arterelor poate aparea in orice artera din organism. Atunci cand acest proces are loc in arterele care alimenteaza inima cu sange, vorbim despre boala coronariana principala cauza de crize de ischemie.Acelasi proces se desfasoara in arterele cerebrale – ateroscleroza cerebrala, stare care poate duce la accidente vasculare cerebrale.
Ateroscleroza – termenul provine din limba greaca cuvintele Atheros (“mush”) si Skleros (“hard”). Acest termen este folosit pentru a descrie formarea depozitelor de grasime si colesterol pe peretii arterelor.Procesul de ateroscleroza sau ingustarea arterelor poate aparea in orice artera din organism. Atunci cand acest proces are loc in arterele care alimenteaza inima cu sange, vorbim despre boala coronariana principala cauza de crize de ischemie.Acelasi proces se desfasoara in arterele cerebrale – ateroscleroza cerebrala, stare care poate duce la accidente vasculare cerebrale.
Condensare colesterol mare in vasele de sange care transporta sange la picioare, pot provoca crampe dureroase in picioare si a picioarelor (asa-numita claudicatie intermitenta), chiar si dupa plimbari scurte. Indiferent de arterelor, ateroscleroza este cauzata de aceiasi factori.
Cauzele ateroscleroza
Cauza principala a aterosclerozei este de tendinta de a produce hormoni in exces in timpul hranirii – o tendinta care creste cu varsta. In cazul in care un nivel ridicat de insulina in sange se mentine pentru o perioada lunga de timp, o serie de procese neplacute apar: retentie de lichid in exces, hipertensiune arteriala, acumularea de grasimi si riscul de diabet a crescut.
In plus, exista alte boli care sunt asociate cu ateroscleroza: de exemplu, niveluri ridicate de insulina stimuleaza ficatul pentru a produce cantitati mari de colesterol si trigliceride, principalele “grasimi”, continuta in sange. Nivelurile crescute de insulina forteaza organismul sa produca mici cantitati de colesterol HDL (colesterolul “bun”) si cantitati mari de LDL-colesterol, care creste riscul de boli de inima. In plus, niveluri ridicate de insulina contribuie la schimbari in structura moleculei de colesterol, care accelereaza depunerea pe peretii arterelor si ateroscleroza cauza. Daca adaugati si alti factori care contribuie la dezvoltarea aterosclerozei, cum ar fi fumatul, este posibil sa aveti toate sansele de a suferi de aceasta.
Suplimentele utile
Deficit de acid folic poate creste riscul de aparitie a aterosclerozei, ca organismul are nevoie de aceasta vitamina pentru a crea un aminoacid numit homocisteina (continute de moleculele de proteine ??care contribuie la ingustarea arterelor), intr-un alt aminoacid, metionina, ea nu are aceasta caracteristica. Insuficienta de vitamina B6 (piridoxina), poate influenta, de asemenea, dezvoltarea aterosclerozei, astfel ca grupul de vitamine B si acid folic. Vitamina B6 transforma homocisteina intr-un alt aminoacid, de asemenea, inofensiv, numit cistationine. In lipsa de vitamina B6, homocisteina se lipeste de peretii arterelor, ceea ce creste probabilitatea de depunerea colesterolului. Deficit de vitamina B12, de asemenea, are efectul de a homocisteinei pe peretii arterelor, pentru acelasi motiv, comun pentru toate vitaminele din grupa B. Vitamina B12 se transforma homocisteina in cistationine inofensiv. Vitamina C deficit duce la formarea de “patch-uri” de pe peretii arterelor afectate “Aceste patch-uri” pot deveni centre de acumularea de colesterol, care vor reduce diametrul arterei. Administrarea zilnica de vitamina E poate reduce riscul de boli de inima (dupa toate probabilitatile, inclusiv ateroscleroza). Deficit de calciu poate contribui la procesul de ateroscleroza din mai multe motive: ea poate contribui la niveluri mai ridicate ale colesterolului si trigliceridelor, precum si predispozitie pentru depunerea de trombocite (celule speciale din sange, care aduna de pe peretele arterei deteriorat pentru a opri fluxul de sange prin formarea trombilor) Valoarea normala de aportul de calciu pot preveni astfel de probleme, dar nu exagera. Prea mult calciu poate avea efect invers. Aportul de calciu zilnic ar trebui sa fie de aproximativ 1500 mg (continute in produsele alimentare sau preparate speciale). Act de calciu si magneziu, ca un cuplu si sunt adesea prescrise combinate. Deficienta de crom poate contribui la dezvoltarea aterosclerozei si a administratiei sale pot normaliza nivelul de colesterol, asa cum se poate creste cantitatea de colesterol “bun” – HDL si de a reduce cantitatea de colesterol “rau” – LDL. Magneziu insuficient creste riscul de atacuri cardiace, ateroscleroza si tulburari de ritm cardiac. Suplimente de magneziu poate preveni calcifiere (ingustarea) vaselor de sange pe tot corpul. Aspartat de magneziu se administreaza in doze zilnice de 200-500 mg. Seleniul este necesar pentru sinteza de glutation peroxidazei, o enzima care elibereaza radicalii liberi, deficit de seleniu poate creste riscul de deteriorare a tesutului de catre radicalii liberi. Oxidarea de celule de colesterol LDL (distrugerea de catre radicalii liberi), poate contribui, de asemenea, la introducerea acestora in peretii vaselor de sange. Administrarea zilnica de beta-caroten reduce riscul de boli de inima. Cresterea consumului de alimente care contin beta-caroten, cum ar fi legumele verzi si legume galbene si frunze de culoare verde inchis. Unele cercetari au demonstrat calitatile de coenzima Q10 in reducerea riscului de ateroscleroza si capacitatea. Daca diametrul arterelor calcifiate ingusteaza din cauza congestiei si a colesterolului, chiar trombului mici se pot inchide artera si a opri fluxul de sange, cu efecte devastatoare.