MANIFESTARI ALE SINUZITEI
Sinuzita cronica se caracterizeaza prin simptome de inflamatie sinusala ce persista timp de 3 luni sau mai mult. Majoritatea expertilor sunt de parere ca aceasta afectiune este determinata de disfuncAia stratului mucociliar, mai degraba ca rezultat al infectiilor repetate din antecedente, decât ca rezultat al persistentei infectiei bacteriene. Pacientii acuza senzatie constanta de tensiune în sinusuri, congestie nazala çi drenaj postnazal, în special matinal. Temperatura .38oC (100,5oF) este rar întâlnita çi poate semnaliza o infectie bacteriana acuta supraadaugata. Multi pacienti semnaleaza de asemenea o modificare a secretiilor nazale (care devin groase çi verzi) cu exacerbari acute.
DIAGNOSTIC SINUZITA CRONICA
TC sinusala trebuie utilizata în toate cazurile de sinuzita cronica pentru determinarea gradului de extindere a bolii çi pentru excluderea altor diagnostice, cum ar fi o tumora obstruanta sau un proces granulomatos. Pacientii trebuie, de asemenea, examinati pentru depistarea alergiilor çi imunodeficientelor (de exemplu, hipogamaglobulinemia). Este esentiala examinarea de catre un otorinolaringolog, deoarece el va putea obtine informatii suplimentare prin intermediul unui examen endoscopic nazal. Interventiile chirurgicale, realizate de obicei în prezent pe cale endoscopica, pot fi necesare pentru corectarea blocajului orificiilor sinusale. Acest blocaj se produce cel mai adesea în complexul osteomeatal care dreneaza sinusurile maxilare, frontale çi etmoidale anterioare. Din probele de secretii sinusale obtinute intraoperator trebuie efectuate culturi pentru anaerobi, aerobi çi fungi. Sinuzita fungica poate mima o infectie bacteriana cronica (vezi „Sinuzita fungica“).
Etiologie Bacteriologia sinuzitelor cronice nu este bine definita. Aproape toti pacientii cu boala cronica, în special cei care au fost supuçi anterior interventiilor chirurgicale pe sinusuri, prezinta culturi sinusale pozitive pentru bacterii, fapt care are mai degraba semnificatia unei colonizari decât a unei infectii. Pacientii care au efectuat mai multe cure de antibiotice pot fi colonizati cu S. Aureus sau cu specii rezistente la bacili gram-negativi.
TRATAMENT
Necesitatea tratamentului antibiotic trebuie evaluata pe baza individuala, iar antibioticele trebuie alese în functie de cele mai recente rezultate ale culturilor.
COMPLICATIILE SINUZITELOR BACTERIENE
Complicatia cea mai frecventa a sinuzitelor este celulita orbitara. Aceasta afectiune este de obicei secundara sinuzitei etmoidale, deoarece etmoidul este separat de orbita doar printr-un os foarte subtire (lamina papiracee). Pacientii prezinta febra, edem çi eritem periorbitar, conjunctive injectate, chemozisçi exoftalmie. In scopul excluderii unui abces orbitar drenabil, trebuie realizate examene CT çi RMN, în special la pacientii cu miçcari oculare diminuate. Tratamentul cu antibiotice cu spectru larg (de exemplu, nafcilina çi ceftriaxona) trebuie început imediat. Daca nu se produce nici o ameliorare în decurs de 24 de ore, sinusul etmoidal trebuie drenat.
O alta complicatie extracraniana a sinuzitei este reprezentata de abcesul frontal subperiostal (tumora pufoasa a lui Pott) secundar sinuzitei frontale. Pacientii prezinta o tumefactie dureroasa, de consistenta pastoasa la nivelul fruntii. Tratamentul consta în drenajul chirurgical al abcesului çi al sinusului frontal çi din administrarea timp de 6 saptîmâni de antibiotice pe cale intravenoasa.
Complicatiile intracraniene, cum sunt abcesul epidural, empiemul subdural, meningita, abcesul cerebral çi tromboflebita venelor durale, pot fi datorate sinuzitelor, în special secundare infectiilor frontale sau sfenoidale. Deoarece sinusul sfenoidal este localizat între cele doua sinusuri cavernoase, sinuzita sfenoidala este o cauza majora a tromboflebitei sinusului cavernos.