Tromboflebita. Inflamatia peretelui venos si formarea unui trombus in interior constituie o boala numita tromboflebita. Uneori se produc numai flebontomboze, adica tromboze simple , neinflamatoarea, destul de dificil de diferentiat de tromboflebite. Diverse boli sau focare infectioase se pot complica cu tromboflebite, ca si sederea prelungita la pat dupa operatii sau nasteri, traumatisme locale sau unele modificari in compozitia sangelui. Localizarea cea mai frecventa a tromboflebitei este la venele membrelor inferioare. Cand sunt prinse venele mari (Venele bazinului, vena poarta sau venele cave), afectiunea dvine de-a dreptul grava.
Simptome frecvente in tromboflebita
Simptomologia este dominata de semnele unei infectii (temperatura cu debut brusc, accelerarea pulsului, uneori stare toxica cu slabiciune, greata si varsaturi) asociate cu fenomene locale (dureri de intestine, edeme, modificari de culoare si de temperatura a pielii). Venele superficiale, inflamate, se pot simti ca niste corzi pe sub piele. Pericolul major in tromboflebite il constituie emboliile pulmonare datorate fragmentelor de trombusi, purtate de curentul sanguin.
Pe baza fenomenelor locale si generale se poate preciza diagnosticul si institui tratamentul antiinfectios s i anticoagulant. la inceput este indicat cu strictete repausul absolut la pat pentur ca in momentul potrivit sa se inceapa miscarile pasive si ulterior active in vederea evitarii emboliei pulmonare. Cateodata sunt necesare interventiile chirurgicale pentru a elimina trombusul sau insasi vena pe portiunea bolnava, cand boala s-a cronicizat. Se recomanda insistent ca oricare focar de infectie sa fie radical eliminat.