În prezent milioane de persoane descoperã beneficiile aduse de miºcare ºi de ideea de a fi activ, de a combate sedentarismul. De ce are loc acest aflux spre miºcare, sau de ce a crescut atât de mult interesul pentru a fi într-o formã fizicã optimã? Rãspunsul este relativ simplu.
Au apãrut multe studii ºtiinþifice cu caracter medical, social care au demonstrat indubitabil faptul cã oamenii activi si din punct de vedere fizic duc vieþi mai împlinite. Aceºtia dau dovadã de mai multã determinare, încredere în forþele proprii, sunt mai rezistenþi la boli si mai puþin depresivi.
Cercetãrile medicale au demonstrat cã o mare parte a spectrului de boli ce afecteazã starea de sãnãtate sunt direct relaþionate cu lipsa activitãþii fizice. Lumea, prin posibilitãþile moderne de informare ºi comunicare a reuºit încet sã înþeleagã rolul esenþial pentru sãnãtate ºi pentru starea de bine, al miºcãrii, al stãrii optime de fitness fizic. În þãrile occidentale mai mult, acest curent s-a transformat într-un model comportamental, de viaþã care intervine activ ca si componentã socialã. Se organizeazã la ora actualã în occident o diversitate de competiþii pe care noi din pãcate le percepem foarte departe de realitatea cotidianã în care trãim, concursuri gen maratoane, triatloane, semimaratoane, competiþii de anduranþã.
Predecesorii noºtri nu au avut probleme cu stilul sedentar de viaþã. Trebuiau sã munceascã din greu pentru a-ºi asigura existenþa, mai ales prin munci fizice în aer liber: sãpat, arat, plantat, vânãtoare ºi alte activitãþi zilnice. Trecerea prin revoluþia industrialã, cu pierderea instinctelor normale de activitate ºi miºcare a fãcut ca astãzi sã petrecem mare parte a timpului pe scaun în faþa computerului de la birou, ºi ulterior sã ne grãbim acasã pentru ca din faþa altui calculator sã ne trãim viaþa virtualã de pe internet. Fãrã nici un remediu pentru menþinerea tonusului muscular, pentru eliberarea stãrii de obosealã ºi tensiune acumulate mai mult sau mai puþin conºtient de organism începem sã pierdem contactul cu natura noastrã fizicã, simþurile se atrofiazã, muºchii devin slabi ºi fragili.
stretchingDin fericire aºa cum am menþionat societatea nouã de tip informaþional ne-a oferit ºi mijloacele de informare pentru a gãsi o soluþie la problema sedentarismului în contextul nou în care trãim. Evident cã nu mai poate fi vorba despre întoarcerea la preocupãrile anterioare, dar cu atât mai mult trebuie sã asociem necesitatea de miºcare cu activitãþi care respectã tiparul nostru uman fiziologic, natural. Nu este nevoie sã cãutãm locuri superdotate gen sãli de sport, aer condiþionat, exerciþii din ce în ce mai complicate ºi mai greu de pus în aplicare care ne supra solicitã zone sau arii musculare folosite doar de sportivii profesioniºti. Simplu mers, alergatul, înotul, ciclismul folosesc resursele naturale cu care ne-am nãscut ºi prin practicarea lor consecventã putem realiza o stare de bine care sã se prelungeascã inclusiv la vârstele înaintate.
Este foarte important de reþinut capacitatea remarcabilã de recuperare a organismului uman. De aceea, nici modul actual de viatã sau o anumitã vârstã nu pot ºi nu trebuie sã constituie un impediment pentru a oferi organismului ºansa de a evolua de la un mediu ºi stil sedentar de viaþã spre un tipar activ ºi implicat de existenþã care sã ne ofere un echilibru în starea de sãnãtate ºi de bine. Miºcarea alãturi de activitatea fizicã trebuie sã devinã o constantã cotidianã.
Stretching-ul este tocmai legãtura dintre stilul sedentar ºi cel activ de viaþã. El ajutã la menþinerea supleþei muºchilor, pregãteºte miºcarea, ajutã tranziþia zilnicã între starea de inactivitate ºi activitate fizicã intensã fãrã presiune asupra aparatului osteo-locomotor.