Faringele are forma unui jgheab deschis inainte, asezat vertical deschis inainte, asezat vertical de la baza craniului pana la nivelul vertebrei a 6-a cervicale, de unde se continua cu esofagul.Se imparte in faringele nazal, care prezinta pe peretele superior amigdala faringiana si comunica cu fosele nazale si casa timpanului; faringele bucal, care comunica inainte cu gura si are pe peretii laterali cele doua amigdale; faringele inferior, in forma de potcoava imbratisand in concavitatea sa laringele. Formatiunile limfatice existente in faringe au rol de bariera protectoare a organismului.
Faringita acuta
Faringita acuta este inflamatia acuta a mucoasei garingiene produsa de virusuri sau microbi. Cea eritematoasa (rosie) este mai frecventa la bolnavii operati de amigdale, fiind de origine virotica. Se manifesta prin febra, stare de oboseala, senzatie de arsura si uscaciune a gatului, dureri la inghitit, usoara raguseala, uneori tuse. Faringita paltacee, produsa de obicei de microbi (streptococ), prezinta depozite albe la nivelul foliculilor limfatici. Febra si alterarea starii generale sunt mai accentuate. Tratamentul in formele eritematoase consta in administrarea de antitermice (aspirina, piramidon, salicilat de sodiu) si antibiotice in formele complicate (penincilina). Local se recomanda comprese alcoolizate (in jurul gatului), gargara cu borat de sodiu sau bicarbonat de sodiu, gargara cu ceai de musetel, „gargarism” (15 picaturi la un pahar cu apa), atindegeri ale mucoasei cu albastru de metilen.In formele pultacee se recomanda penincilina, repaus la pat si controlul repetat la urinii, asociat cu regim fara sare pentru prevenirea complicatiilor renale (neferita).
Flegmonul perimigdalian
Flegmonul perimigdalian este o inflamatie purulenta severa, situata imprejurul amigdalitei. Apare de obicei dupa o faringo-amigdalita acuta incomplet vindecata. Se manifesta prin dureri de gat spontane si la inghitit, dureri in urechea de aceiasi parte, inclestarea gurii, secretie salivara in exces, jena mare la inghitit pana la imposibilitatea alimentarii, voce nazonata, miros urat, fetid, al respiratiei, febra ridicata, stare generala grava (insomnii, dureri de cap, fata pamantie). Bolnavul tine capul plecat, gatul teapan, gura interdeschisa, lasand sa curga saliva in exces. La examenul gatului se constata bombarea valului palatin si a amigdalitei de partea bolnava, uneori vazandu-se un punct galbui, locul pe unde se va deschide spontan abcesul.
Tratamentul cosnta in administrearea de antibiotice pe cale generala , gargara cu ceai de musetel si antispetice. Cand a colectat, abcesul se deschide prin gura de catre medicul specialist. Pentru prevenirea unor noi abcese se recomanda amigdalectomia efectuata cel mutl de vreme la o luna de la puseul acut.