Sensibilitate alimentara

Se numeste sensibilitate alimentara o reactie alergica sau o intoleranta fata de un aliment sau ingredient al acestuia. Astfel de reactii pot provoca multe simptome neplacute, printre care se numara tulburari digestive, dureri de cap si balonari. In cele mai multe cazuri identificarea si evitarea alimentului vinovat sau reducerea cantitatii consumate este singurul mijloc de tratament.

Sensibilitate alimentara

Nu toate sensibilitatile alimentare sunt alergii. Sen­sibilitatile alimentare sunt de doua tipuri:  alergii si intolerante. Alergiile sunt reactii rapide din partea sistemului imunitar fata de un anumit aliment. Daca aveti o alergie alimentara, sistemul imunitar reactioneaza exagerat la anumite alimente (alergene sau alimente ,,vinovate”), tratandu-le ca si cum ar fi daunatoare.

Intolerantele sunt reactii intarziate, nealergice la alimente, cu sau fara contributia sistemului imunitar. Intoleranta la gluten, care este cauza bolii celiace, este un exemplu de reactie intarziata a sistemului imunitar. Intoleranta la lactoza (incapacitatea de a digera zaharul din laptele de vaca) nu are insa nimic de a face cu sistemul imu­nitar, ci este provocata de incapacitatea organismului de a produce o enzima necesara pentru buna digerare a acestei substante nutritive. Prin­tre declamsatorii de intolerante des intalnite se numara glutamatul monosodic, care poate da senzatie de lesin, congestie, dureri de cap si dureri ab­dominale. Unii coloranti alimentari artificiali, in special portocaliu si galben, pot provoca eczema sau astm, iar cofeina poate duce la insomnie si tremuraturi. Unele persoane au dureri abdomi­nale daca mananca fructe la aceeasi masa cu ali­mente grase. Stomacul se goleste incet de aceste alimente, lasand fermentatia bacteriana sa produ­ca gaze, care umfla stomacul si intestinele.
Se crede ca leziuni ale mucoasei intestinale — atribuite iritatiei provocate de anumite alimente, infectii sau a antibiotice — pot provoca ,,scurgeri” de alimente nedigerate care patrund in sange, declanand alergii alimentare sau alte reactii ale siste­mului imunitar la persoanele predispuse la acestea.

Simptome alergiilor si intolerantelor

Alergie: simptomele acestei sensibilitati alimentare apar la 1-2 ore de la consumarea alergenului. Sistemul imunitar produce substante inflamatorii si un tip de anticorp numit IgE. Analize de sange si de piele pot stabili prezenta IgE si, implicit, a alergiei cu declansare imediata.

Printre simptome se numara :

  1. Urticaria (spuzeala sau blanda).
  2. Rinita alergica (febra fanului).
  3. Astmul.
  4. Umflarea buzelor, gurii si a mucoasei cailor respiratorii.

Reactia imunitara nonalergica: simptomele pot aparea si la 72 de ore dupa consumarea alergenului. Ele sunt de obicei declansate de consu­mul unei cantitati mari din respectivul aliment, sau de unul frecvent. Sistemul imunitar produce anticorpi IgG (poate si IgE) si, in unele cazuri, substante inflamatorii. Identificarea alergenului poate fi dificila, deoarece simptomele sunt de regula vagi, apar dupa mai mult timp si sunt dese­ori provocate de alimente obisnuite in dieta. Puteti fi predispus la acest tip de reactie in caz de stres fizic sau mintal si cand aveti pofta sa mancati tocrnai alimentul alergei. Pe langa simptomele alergiei cu declansare imediata, posibilele simttome sunt:

  • Congestionarea fetei
  • Oboseala.
  • Muschi slabiti, durerosi si rigizi.
  • Eczema.
  • Greata si varsaturi.
  • Diaree.
  • Durere abdominala.
  • Dureri articulate.
  • Palpitatii.
  • Balonare.
  • Fluctuafii ale greutatii.
  • Metode preventive

Preveniti suferintele cauzate de reactii imuni-tare la alimente consumand o dieta sanatoasa, care sa includa alimente continand flavonoide, cupru, fier, magneziu, seleniu, zinc, acizi grasi esentiali, precum si vitaminele A, B (in special B6), C si E.

Daca aveti o sensibilitate la gluten, nu folositi biscuiti si prajituri drept ,,alimente de consolare” decat daca stiti ca nu contin grau. O criza de gastroenterita poate fi provocata de o intoieranta ternporara la gluten sau la zahar. Deci nu reintroduceti decat treptat in dieta ali­mente care contin grau, orz, ovaz, secara si adaos de zahar.

Pentru a reduce riscul copiilor de a avea mai tar­ziu sensibilitati alimentare legate de sistemul imu­nitar, hraniti-i la san cel putin un an si asteptati sa aiba 4—6 luni inainte de a le da alte alimente. Nu dati copilului sugar alimentele cel mai frecvent implicate in sensibilitati alimentare decat dupa varsta de sase luni, chiar mai tarziu daca exista cazuri de eczeme sau astm in familie.
Tratamentul intolerantelor si alergiilor

Dieta: Incercati sa indentificati alergenii. De regula, unul sau doua alimente provoaca alergia imediata, dar pana la 15 o pot provoca pe cea intirziata. Notati-va timp de trei luni tot ce mancati, pre­cum si eventualele simptome. Acest lucru va va permite sa identificati o relatie clara dintre un aliment si o reactie adversa. Daca banuiti un anumit aliment, nu il consu­mati timp de trei saptamani, apoi reintroduceti-l pentru a vedea daca va da vreo reactie. Daca va da, repetati testul de doua ori pentru a obtine certitudinea. Daca eliminarea unui singur aliment nu este relevanta, excludeti toti potentialii alergeni timp de trei saptamani.

Testati apoi o cantitate mica din unul dintre aceste alimente o data la patru zile, pentru a vedea daca va provoaca o reactie. Dar daca nu aveti cunostinte de nutritie, nu incercati aceasta dieta de excludere fara supraveghere medicala. Trebuie sa stiti ca eliminarea unui aliment alergen poate induce simptome temporare de privatiune, ca, de exemplu, dureri de cap, oboseala si nervozitate. Dupa ce identificati alimentele alergene le puteti omite complet din die­ta, iar simptomele ar trebui sa dispara in trei pana la sase luni. Sau, daca nu aveti alergii severe, experimentati daca nu cumva puteti consuma o cantitate mica o data la patru sau mai multe zile fara pro­bleme. S-ar putea sa fie nevoie sa excludeti complet alimentele alergene timp de sase luni inainte de a le reintroduce treptat in acest fel.

Suplimente alimentare

  • Daca aveti probleme digestive, luati tablete cu Lactobacillus acidophilus (conform indicatiilor din prospect), impreuna cu vitaminele A, C si E, precum si cu flavonoide si zinc, pentru a contribui la vindecarea mucoasei intestinale.
  • Daca sensibilitatea alimentara provine din absenta, unei enzime digestive specifice, incercati sa luati un supliment cu enzima respectiva.
  • Plantele nu pot vindeca o alergie sau o alta reactie a sistemului imunitar, insa unele dintre ele pot calma simptomele in timp ce cautati alimentele culpabile. Ele pot, de asemenea, ajuta la vindecare, dupa inlaturarea alergenilor.
  • Beti zilnic cate trei cani de infuzie sau luati cateva picaturi de tinctura din urmatoarele plante: echinacea, lemn dulce si trifoi rosu.
  • Beti o cana de ceai de coada soricelului sau de musetel o data la patru ore — sau combinati anibele plante.
  • Coada soricelului si musetelul contin antihistaminice naturale si astfel contri- buie la combaterea alergiilor alimentare.

Mergeti la medic :

  1. Cand nu sunteti sigur care sunt, cauzele simptomelor pe care le aveti.
  2. Cand suspectati o intoleranta la lactoza sau o boala cehaca.
  3. Cand simptomele de alergie alimentara nu se amelioreaza dupa autotratament.
  4. Daca suferiti de o reactie alergica severa, ca, de exemplu, o eruptie, dificultati de respiratie, lesin sau umflarea gurii, limbii sau a gatului.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *