De la inceput vom fi de acord ca lasatul de fumat este intr-adevar anevoios, il pune pe fumator la grea incercare. Mai inainte se credea ca nicotina nu provoaca necesitatea de a fuma prin acelasi mecanism ca in intoxicatia cronica cu alcoolsau cu morfina si ca, prin urmare, ar fi de ajuns „un pic de vointa”. Este adevarat ca repatarea gesturilor uzuale legate de parinderea tigarii, placerea de a inspira fumul aromat al unei tigari fine, nevoia de a gasi in tigara un tovaras de bucurie, de necaz, la efort conteaza in intretinerea deprinderii. Dar, dupa cum rezulta din cercetari recente, fumatul este si el otoxicomanie, careia i s-a gasit si o denumire speciala: nicotinomanie. Deci este nevoie nu de putinta, ci de multa vointa si, daca se poate, de unele mijloace ajutatoare, care sa vina in sprijinul efortului de mobilizare a vointei.
Un astfel de mijloc este utilizarea lobelinei, un alcaloid foarte asemanator din punct de vedere chimic si farmacologic cu nicotina, dar care se deosebeste insa prin tolernta buna si prin faptul ca nu da obisnuinta. Lobelina se utilizeaza in injectii intramusculare, cate 2 pe zi, timp de 12- 14 zile. Pe timpul tratamentului se permite continuare fumatului, insa cu reducerea treptata a ratiei, pana la suprimarea tigarilor cu 3 – 4 zile inainte de incheierea seriei de injectii. Pentru tratamentul cu lobelina este necesara o prescriptie medicala si se recomanda ca administrarea sa fie supravegheata de medic.
Un alt mijloc care ne poate ajuta sa renuntam la fumat, mult mai modest si care nu merge la radacinile obisnuintei de a fuma, consta in utilizarea unor substante care la contactul cu fumul de tutun provoaca un gust dezagreabil la tigarii. In acest sens se poate incerca clatirea gurii cu o solutie de nitrat de argint 1 – 2% sau cu solutia: acid tanic 5g, glicerina 15g, apa distilata 200 g. Se ridica deseori intrebarea: cum este mai bine sa se procedeze, prin lasatul brusc sau prin dezobisnuirea treptata adica prin reducerea progresiva a ratiei de tigari pana la 0 ?
Cura de dezobisnuire de fumat treptata este fiziologica, se apropie oarecum de metoda intrebuintata in tratamentul toxicomanilor .Insa in tratamentul tabgismului nu se impune cu aceiasi necesitate dezobisnuirea treotatam aceasta avabd su beahybsyk de a ubtretube desorubderea si expunand la revenirea rapida a fumatorului la ratia initiala, dupa cum o dovedesc nenumaratele esecuri observate in practica.
Renuntatul brusc intruneste majoritatea sufragiilor specialistilor. In legatura cu acest procedeu se remarca un proces foarte semnificativ: metoda reuseste sistematic atunci cand fumatorul, bolnav de inima, sau de plamani, afla de la medicul sau ca isi expune grav sanatatea si chiar viata daca mai fumeaza. La fel,fumatorul proaspat operat de hernie nu se mai atinge de tigari, pentru ca stie ca daca va tusi risca sa se vada a doua oara pe masa de operatie. Totul se petrece usor si destul de linistit. Numai ca in ultimul din exemple se observa un lucru curios: tentatia tigarilor reincepe si devine treptat insuportabila, pe masura ce fostului operat i se consolideaza peretele abdominal si el se stie perfect sanatos si … apt de a fuma.
Un fumator darz si curajos, inarmat cu hotarare si vointa, se poate descotorosi de intoxicatia cu nicotina fara ajutorul nici unui medicament, cu pretul unor incercari relativ grele prin care va avea de trecut mai ales in primele 15 – 20 de zile. La nevoie, el se va putea servi de calmante (bauturi, pasinal sau tranchilizante).