Oboseala cronica

Aceasta tulburare este caracterizata prin crize de oboseala inexplicabila si aproape invalidanta timp de peste sase luni. Anterior, aceasta stare era cunoscuta sub alte denumiri ca encefalita mialgica (EM), sindrom de oboseala cronica si disfcuntie imunitara, sindrom de oboseala postvirala, sindrom viral Epstein-Barr, boala virala persistenta si neurastenie.

Oboseala cronica

Patru din cinci persoane atinse de acest sindrom sunt femei, iar grupa de varsta cea mai afectata este cea de 20—30 de ani. Diagnosticul se pune excluzand alte tulburari, ca mononucleoza infectioasa, care au simptome similare. Sindromul de oboseala cronica te face neputincios atat din cau­za duratei mari, de luni sau chiar de ani, cat si a simptomelor care pot varia ca gravitate. In mod obisnuit, boala recidiveaza. Unele persoane mai au doar simptome usoare dupa cinci ani, iar alte le se restabilesc complet.

Cauza sindromului de oboseala cronica este necunoscuta. Uneori survine dupa o infectie vira­ia (cu virus gripal sau cu virusul Epstein-Barr, cauzator de mononucleoza infectioasa), dar multi specialisti cred ca este doar o coincidenta sau consecinta scaderii imunitatii in stadiile timpurii ale sindromului. Cercetari recente au aratat ca persoanele suferind de acest sindrom au un nivel al melatoninei mult peste cel normal, melatonina fiind hormonul produs de glanda pineala si care se spune ca influenteaza bioritmurile zilnice. Alte cerce­tari au sugerat intre cauze intoxicatia cu pesticide sau cu plumb si nivelul scazut de estrogen.

Adesea sunt semnificativi factorii psihologici. Unul din doi suferinzi se simte deprimat, iar unul din patru are si o alta problema de sanatate min­tala, dar nu este clar daca aceasta constituie o ca­uza sau un efect al bolii. In timp ce studiile arata ca factorii de rise cei mai puternici pentru acest sindrom sunt depresia, anxietatea si stresul, acestia sunt si o consecint fireasca a acestei boli, mai ales daca e vorba de luni sau ani de suferinta. Mintea si trupul sunt strans legate intre ele prin hormoni, neurotransmitaatori si alte substante chi­mice din organism, ale caror niveluri pot fi alte­rate prin boala ,,fizica”, dar si prin cea „mintala”.

Simptome oboseala cronica

In afara unei oboseli intense, sindrornul de obo­seala cronica poate provoca dureri de cap, greata, tulburari de somn si vlaguire, dureri si spasme la nivelul muschilor. La unele persoane scade capacitatea de concentrate si memoria, apar senzatia de frig sau ganglionii limfatici umflati. Alte simptome posibile sunt ameteala, vorbitul neclar, dureriie de gat, lesinul, gafaiala si o sensibilitate anormala la sunete, lumina, atingere fizica si mirosuri.
Metode preventive
Imbunatatiti-va stilul de viata cu o dieta sanatoasa si exercitii fizice regulate. Incercati sa reduceti sursele de stres si invatati sa-1 controlati,indeosebi daca ati suferit deja de sindrom de obo­seala cronica.

Tratament oboseala cronica

Specialistii recomanda un program gradat de exercitii fizice. Pentru persoanele care sunt si depresive, terapia cognitiv-comportamentala poate fi de ajutor. Aceasta incearca sa va ajute sa-l modificati modul de a va gandi la boala si de face fata simptomelor.
Odihna si exercitii: cand simptomele sunt la apogeu, odihna zilnica este esentiala, poa­te sub forma unui sieste de dupa-amiaza. Totusi, deoarece prea multa odihna poate duce la scaderea masei muscuiare si in consecinta, la accentuarea starii de slabiciune, intensificati-va treptat activitatea fizica atunci cand va simtiti destul de bine. Incepeti cu exercitii usoare, ca mersul pe jos si inotul. Pe masura ce va simtiti mai bine, cresteti intensitatea si durata exercitiului, dar opriti-va inainte de a va simti obosit. In caz ca simptomele apar si dispar, acordati atentie deosebita odihnei de indata ce simtiti ca ele revin. Cu putin noroc, acest lucru va scurta durata crizei.
Controlul stresului: reduceti stresul, rugandu-i pe ceilalti sa va pretinda mai putine lucruri si invatand sa spuneti „nu” la nevoie. Un efect calmant pot avea ascultarea casetelor de relaxare, practicarea regulata a unor exercitii blande de yoga si a tehnicilor de respiratie.
Dieta: o dieta sanatoasa va poate creste imunitatea si capacitatea de a stapani bine stresul. Ar trebui sa evitati consumul de prea multe alimen­te continand zahar adaugat, indeosebi daca nu aveti pofta de mancare. Consumul de alimente dulci poate cauza o succesiune de cresteri rapide ale nivelului glucozei in sange, fiecare crestere fiind urmata de o cadere a acestui nivel sub eel normal, ceea ce poate sa va dea senzatia de oboseala. Beti multe lichide, dar suprimati cafeaua si alcoolul.Sensibilitatea la unul sau mai multe alimente poate coexista cu sindrornul de oboseala cronica, agravand simptomele. Daca banuiti o alergie alimentara, incepeti prin a depista alimentele care va pot provoca simptomele si evitati-le. Intre alimentele care de obicei declanseaza sensibilitatea alimentara se numara laptele, faina de grau si alimentele fermentate, ca otetul, branza, muraturile si sosul de soia.
Suplimente: se crede ca suplimentele vitaminice au un efect pozitiv in cazul acestui sindrom, desi exista putine dovezi stiintifice care sa sustina aceas­ta opinie. Daca doriti sa va intariti sistemul imuni­tar si sa va sporiti rezervele de energie pe aceasta cale, luati un supliment antioxidant continand vitaminele A, C si E, seleniu, coenzima Q10, com­plex vitaminic B, magneziu, potasiu si zinc sau un supliment cu mai multe vitamine si minerale. Unor persoane le poate ajuta uleiul de peste.
Fitoterapie : beti ceaiuri facute dintr-o combinatie de echi­nacea, stevie, lipicioasa p indigo salbatic. Beti cate o cana zilnic cel pupn 6 saptamani, Poate fi necesar sa continuati tratamentul timp de ca­teva luni.Lemnul dulce are acpune antivirala si poate creste nivelul cortizolului in organism, un hormon natural util impotriva stresului. Luati de doua ori pe zi 2000—3000 mg de radacina de lemn dulce. Daca va simtifi mai bine dupa 6—8 saptamani, reduceti treptat cantitatea de lemn dulce si luati zilnic, timp de 3 luni, putin gin­seng, pentru proprietatile sale antidepresive si fortifiante. O alternativa este unghia gaii.  Sunatoarea este adesea de ajutor datorita proprietatilor ei antidepresive.

Mergeti la medic :

1. Daca epuizarea si alte simptome nu cedeaza la remediile din casa.
2. Daca simptomele va afecteaza munca, sornnul, relatiile si alte aspecte importante ale vietii.
3. Daca intervine o recidiva dupa o lunga perioada in care v-ati simtit mai bine.