Infectiile virale in timpul sarcinii

Acestea determina o îngrijorare  majora în timpul sarcinii datorita consecintelor asupra fatului.  Deoarece se poate produce transmiterea transplacentara, infectiile  materne cu virusul citomegalic (CMV), rubeolic, varicelo-zosterian  si herpex simplex au cel mai mare potential teratogen,  în special în timpul primului trimestru. Infectia perinatala  poate fi rezultatul transmiterii virusului la copil în timpul  trecerii printr-un col uterin infectat.

Infectia cu CMV este cea mai frecventa  cauza a infectiilor virale congenitale. Virusul este ubicuitar;  35 pana la 100% din populatia adulta are semne ale unei  infectii anterioare, cu cea mai mare prevalenta în randul  grupurilor cu nivel socioeconomic mai scazut. CMV este de  obicei contractat pe calea oral-respiratorie, prin contact sexual  sau prin transfuzie sanguina. Infectarea cu CMV realizeaza o infectie latenta pe toata perioada vietii gazdei, care poate  fi reactivata mai tarziu prin imunosupresie. Rata infectiilor  colului uterin cu CMV creste în stadiile tarzii ale sarcinii.  Desi în timpul sarcinii CMV poate fi activat fara semne clinice  de boala la mama, numarul mare de CMV din col sugereaza  ca nou-nascutul se afla la risc în timpul nasterii. Aproximativ  1 pana la 2% din toti nou-nascuAii din Statele Unite sunt  infectati cu CMV in utero, dar marea majoritate dintre acestia  sunt normali. Infectiile congenitale clinic manifeste sunt cele  mai frecvente la primul copil din mame cu infectie primara  în timpul sarcinii. Boala CMV apare la copiii ale caror mame  nu sunt imunizate. Boala incluziilor citomegalice este caracterizata  prin icter, hepatosplenomegalie, un rash petesial si o  afectare multisistemica si multiorganica. Alte manifestari se  întind de la sechele neurologice subtile la microcefalie severa.

Rubeola poate avea urmari severe asupra  fatului, inclusiv moartea fetala si nastere prematura, daca mama  este infectata în timpul stadiilor timpurii ale sarcinii. O diversitate  de defecte congenitale sunt produse de rubeola, incluzand  cataracta, anomalii cardiace, surditate si retardare mentala.  Anomaliile fetale sunt cele mai severe cand rubeola materna  apare în timpul primului trimestru, cu 80% dintre copii afectati; procentul scade pana la aproximativ 25% cand infectia apare  spre sfarsitul celui de-al doilea trimestru. Infectia congenitala  poate fi diagnosticata prenatal prin detectarea anticorpilor  antirubeolici de tip IgM în sangele fetal, recoltat prin ghidare ultrasono-grafica. În zonele în care programele de imunizare  au fost larg folosite, problema a fost eliminata. Vaccinul poate  fi administrat în timpul sarcinii fara a fi nociv pentru fat. InfecAia  în timpul sarcinii cu virusul varicelo-zosterian (VZV) reprezinta  un risc pentru mama. Exista un risc de  aproape 10% de pneumonie severa. Terapia antivirala precoce  trebuie instituita daca exista orice suspiciune de pneumonie  legata de varicela. Desi majoritatea copiilor nascuti de mame  infectate cu VZV sunt normali, exista un risc al copilului nenascut  de a suferi o infectie congenitala teratogena.

Infectia nou-nascutilor cu virus herpex simplex (VHS)  poate varia de la infectia localizata usoara, la diseminarea  letala ). Infectarea retrograda sau nasterea  printr-un tract genital matern infectat cu VHS-2 poate avea ca rezultat grave infectii neonatale diseminate.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *