Nasterea
Nasterea este ansamblul proceselor care permit fatului sa iasa din uterul matern. Pentru ca 
nasterea sa decurga bine, trebuie ca uterul sa se contracte ritmic, aceste contractii fiind bine suportate de fat. Daca contractiile sunt anarhice, fatul sufera de lipsa de oxigen si bataile inimii sale au un alt ritm decat cel normal.
In momentul in care crestetul capului copilului apare la nivelul vulvei datorita contractiilor uterului si efortului mamei, doctorul urmareste si ajuta eliberarea capului, umerilor, trunchiului si membrelor.
Acest proces complex presupune: ruperea membranelor veziculei amniotice, de obicei sub presiunea lichidului amniotic; dilatarea colului uterin, acesta este inchis la inceputul nasterii si va fi de 10 cm diametru la sfarsitul ei; coborarea capului in vagin; iesirea corpului in totalitate. Imediat dupa nastere, copilului i se taie cordonul ombilical. Placenta se va detasa de uter si va fi expulzata tot prin vagin. Toate aceste etape ale nasterii pot avea loc datorita contractiilor musculaturii uterine declansate sub actiunea hormonilor hipofizari. Contractiile uterului, cu scopul impingerii fatului spre colul uterin, au o durata de aproximativ un minut si se succeda la un interval de 3-4 minute. Din cauza ca aceste contractii sunt dureroase, nasterea este cunoscuta ca un fenomen dureros, in prezent sunt diverse metode – medicale, ca anestezia locala; fizice, ca exercitiile fizice -, care pregatesc si asigura nasterea fara durere.
Cezariana
Cezariana este operatia chirurgicala care permite extragerea fatului din corpul mamei atunci cand aceasta nu poate naste normal. Aceasta operatie se face la femeile care au avut o boala osoasa in timpul copilariei si au bazinul prea stramt, la cele al caror col uterin nu se poate dilata sau la cele la care contractiile uterine nu sunt suficient de puternice.
Nou-nascutul, la cateva minute dupa nastere, este capabil, daca este tinut vertical de maini, sa realizeze miscarile mersului sau sa stranga in mana obiecte pe care i le dam. Acestea sunt teste cu ajutorul carora se apreciaza starea de sanatate a nou-nascutului, alaturi de aprecierea generala a corpului sau.
Copilul prematur este copilul nascut inainte de termenul normal de 9 luni: la 8 luni – cand situatia nu este prea grava; la 7 luni – cand este dificila, sau la 6 luni – cand copilul este aproape imposibil de salvat. Nasterea prematura este datorata unor conditii specifice corpului mamei: uterul care are contractii prea timpurii sau colul uterin care se deschide etc.
Nasterea prematura pune probleme in ceea ce priveste adaptarea progresiva a organelor copilului la functiile pe care le va indeplini. Copiii prematuri sunt tinuti in incubatoare, la adapost de frig sau de germeni infectiosi, cu oxigen suficient, astfel incat sa se poata dezvolta si sa atinga 2,5 kg greutate.