Dintii

Dintii sunt organe specializate de consistenta dura aflate la nivelul gingiilor, incastrati in oasele maxilare. Ei au rolul de a marunti alimentele solide prin muscare si mestecare. Partea vizibila a dintilor poarta numele de coroana. Se compune dintr-un invelis dur, calcificat, numit dentina (similar osului compact dar nevascularizat), acoperita de un strat sibtire mai dur numit smalt dentar. Radacina este incastrata intr-o cavitate a osului maxilar (alveola). E alcatuita din dentina acoperita cu un strat de cementl impreuna cu ligamentele periodontale, ancoreaza radacina in osul in care sunt sapate alveolele dentare.

Dintii in interior

In interiorul dintilor se gaseste cavitatea pulpara care contine pulpa care contine pulpa dentara formata din tesut conjunctiv moale, vase de sange si nervi. Pulpa este legata de osul maxilar prin radacina. La nivelul celor doua maxilare, exsita acelasi mod de dispunere al dentitiei definitive (a adultului). De fiecare parte a maxilarului sunt 8 dinti : 2 incisivi, 1 canin, 2 premolari si 3 molari, in total 32 de dinti. Copii au 20 de dinti de lapte, cu un molar in fiecare cadran.

Forma si functiile care le indeplinesc dintii

Dintii difera ca forma si fiecare este specializat pentru o anumita functie. Incisivii situati in fata au o coroana latita, in forma de dalta, folosita la taiere. Langa ei se gasesc caninii de forma conica, ascutiti, folositi pentru sfasierea alimentelor de consistenta crescuta. Suprafata coroanelor premolarilor si molarilor este mai larga, prevazuta cu cuspide care faciliteaaz macinarea. Premolarii (denumiti si bicuspizi) au cate doua cuspide fiecare, iar molarii au cate petru sau cinci cuspide. Dispunerea dintilor pe maxilarul superior (dintii maxilari) si pe cel inferior (dintii manibulari) este in principiu identica, desi mai existacateva mici diferente de marime si forma.

De exemplu, incisivii maxilari sunt in mod obisnuit mai mari decat incisivii mandibulari. Radacinile dentare difera de la un dinte la altul; incisivii au o singura radacina, in timp ce molarii inferiori au doua radacini, iar molarii superiori au cate trei radacini. La om ca si la alte primate, dentitia a fost destinata initial unei alimentatii bazate pe fructe, seminte si radacini. Ulterior s-a dovedit a fi mult mai flexibila putandu-se adapta la o alimentatie mult mai variata, de tip omnivor.

Cum se dezvolta dintii ?

In copilarie exista doua etape majore de dezvoltare a dintilor. Acestea permit atat cresterea armonioasa a capului, cat si dezvoltarea danturii definitive. La embrionul uman, dintii incep sa se dezvolte cam din a sasea saptamana de sarcina. La sase pana la opt luni dupa nastere, cresterea radacinilor determina impingerea coroanelor dentare prin gingie,  constituind asa-zisul proces de eruptie dentara. Primul set de dinti poarta numele de dantura temporara sau deciduala (dinti de lapte). Acestia erup intr-o anumita ordine bine determinata, intai incisivii inferiori, apoi incisivii centrali superiori. Dentitia provizorie nu include si premolari.

DEZVOLTAREA DENTITIEI DEFINITIVE
Concomitent se dezvolta mugurii celui de-al doilea val eruptiv, al dentitiei definitive. Acestia raman in stare latenta pana la varsta de cinci – sase ani, cand incep sa se dezvolte si produc caderea dentitiei deciduale. Aceasta este inlocuita de dintii nou aparuti si fenomenul continua pana la imlinirea varstei de 10 – 12 ani. eruptiadanturii definitive urmeaza un model simiplar celei anterioare (cu deosebirea ca intre canini si molari, apar premolarii). Acest set permanent contine si un al treilea molar sulimentar (maseaua deminte) care apare in general intre 15 si 25 de ani.

Cariile dentare

Cariile dentare sunt produse de forma placii bacteriene, o combinatie de saliva, resturi alimentare si bacterii producatoare de acizi care ataca smaltul si dentina. Odata ce caria avanseaza in profunzime, se pot produce infectarea si inflamatia pulpei dentare. Pulpa este untesut viu, astfel ca procesul este foarte dureros. Infectia poate conduce si la formarea unui abces dentaoalveolar, care se poate exterioriza printr-o fistula la nivelul gingiei (abces gingival).

Dentistii pot trata cariile prin deschiderea canalelor radacinii dentare, extragerea pulpei (cu vasele si nervii care ii contine), curatarea canalelor si obturarea lor.  Infectia gingiilor (gingivita) poate determina miscarea sau chiar pierderea dintilor si poate duce chiar la pierderi de substanta osoasa de la nivelul maxilarelor.