Pareri despre carii

Dureri de dinti

Un dinte care doare indica de obicei o carie sau o infectie, ori alta inflamatie in interiorul dintelui ori al gingiei. Aceste neplaceri necesita intotdeauna tratamentul unui stomatolog dar in asteptarea acestuia puteti apela la o varietate de ceacuri traditionale pentru alinarea durerii. Cu ajutorul lor puteti reduce si riscul unor viitoare probleme dentare.

Cauza principala a cariei dentare este tartrul, un strat lipicios de resturi alimentare, saliva si bacterii care se depoziteaza pe dinti. Cum bacteriile din tartru consuma zaliaruri si amidon din particulele alimentare, ele produc un acid care poate distruge smaltul, suprafata protectoare a dintelui. Daca mancarea are adaos de zahar, cantitatea de acid creste rapid si nivelul sau ramane ridicat timp de 25 de minute dupa masa, daca nu este indepartat, de exemplu, prin periaj. Daca mancati des alimente cu zahar, riscati sa suferiti de carii. Cariile avansate, cu cavitati adanci, care permit bacteriilor sa patrunda bine in pulpa dintelui, vor duce in cele din urma la un abces dentar dureros.

Metode preventive pentru dureri de dinti

Mentineti-va dintii sanatosi spalandu-i cel putin de doua ori pe zi, si preferabil de fiecare data and mancati. Folositi zilnic ata dentara pentru a indeparta particulele alimentare si tartrul dintre dinti.

Reducand consumul de carbohidrati rafinati (ca zaharul si faina alba). Astfel de alimente ajuta la formarea tartrului si ridica nivelul acidului in gura.
Reduced aciditatea excesiva din gura dupa ce mancati, spalandu-va pe dinti sau incheind masa sau gustarea cu alimente antiaacide naturale, cum ar fi alunele si branza. Si clatind pur si simplu gura energic cu apa puteti indeparta resturile alimentare.
Beti ceai, care este sursa buna de fluor mineral ce lupta impotriva cariilor. Ceaiul contine tanin, care poate contribui si el la combaterea activitatii bacteriene.
Preveniti activitatea bacteriana clatind zilnic gura cu cateva picaturi de tinctura de smirna intr-un pahar cu apa.
Merged periodic la control dentar.

Tratament pentru dureri de dinti

Daca aveti dureri de dinti sau aveti gingiile inflamate si dureroase, merge fi la dentist. Pentru a reduce durerea data de un abces, aplicati o compresa fierbinte 5 minute la fiecare jumatate de ora si clatiti dupa aceea gura cu apa sarata calduta. Poate contribui la eliberarea puroiului.
Aromaterapie: Frecati gingia din jurul dintelui cu cateva picaturi de ulei de cuisoare sau de careput. Repetati de cateva ori pe zi. Evitati uleiul de cuisoare pe parcursul intregii sarcini si de carput in primele 20 de saptamani.

Chamomilla: pentru dureri de dinti insuportabile, lnrautatite de aer rece si mancare si bautura calda.
Magnesia phosphorica: pentru dureri de dinti ascutite, care se calmeaza la caldura.
Belladonna: pentru un abces care creste rapid si arata rosu, este fierbinte si umflat.
Puneti un tampon de vata muiat in tinctura de echinacea pe dintele afectat.
Mestecati scoarta de frasin galben sau aplicati o pasta, din scoarfa pisata amestecata cu putina apa.
Mercurius solubilis: pentru gingii durereoase, care sangereaza. Durerea creste noaptea; va este sete; salivati mai mult ca de obicei si aveti respirafia urat mirositoare.
Apasati cu degetul mare punctul IG 4 de pe dosul mainii opuse partii gurii unde se afla dintele dureros, in pliul dintre degetul mare si aratator.Apasati punctul cam 2 minute. Nu folositi acest punct daca sunteti insarcinata.

Dureri la aparitia dintilor
Multi bebelusi sufera cand le ies primii dinti, perforand gingia, de obicei pe la 6 luni. Ei plang mai mult, au o eruptie in jurul guritei din cauza salivei scurse, dorm prost si vor in brate. Un colacel special pentru mestecat poate ajuta. Incercati sa masati gingia cu varful degetului sau sa folositi unul dintre urmatoareie remedii homeopatice:
Chamomilla: cand copilul este iritabil si are un obraj mai rosu decat celalalt. Dati-i acest leac sub forma de granule, care se dizolva usor in gura.
Pulsatilla: cand copilul vrea in brate si aerul proaspat ii calmeaza durerea.

Alimente bune pentru dinti
Dupa masa, mancati alune sau branza, care neutralizeaza aciditatea, sau un aliment fibros, cum ar fi telina, care indeparteaza tartrul datorita efectului sau usor abraziv.

Despre Cariile Dentare

O cavitate mica formata in smaltul protector al dintelui poate evolua rapid intr-o carie dentara. Daca nu este tratata, dintele incepe sa se strice si pot aparea dureri. Daca infectia se propaga la tesuturile dimprejur se poate forma un abces.

Simptome carii dentare

sensibilitate crescuta la cald si la rece a dintelui afectat.
durere la contactul cu substante dulci sau acide si ca raspuns la presiune.
durere pulsatila.

Apelati la medicul stomatolog
Mergeti la medicul stomatolog imediat ce apare o durere dentara, pentru a scadea riscul aparitiei unei carii.

De ce apar cariile dentare ?

Cariile dentare apar mai frecvent din cauza unei alimentatii bogate in zahar sau daca mancati alimente moi. Igiena dentara precara incaurajeaza dezvoltarea bacteriilor care produc cariile. Printre alti factori de risc se numara dieta saraca in minerale, starea precara de sanatate, stresul si menopauza.

Tratamente naturiste pentru cariile dentare
Pentru indepartarea bacteriilor care populeaza in mod obisnuit gura:
– galbenele – infuzati 5 grame de inflorescente uscate intr-o cana cu apa clocotita timp de 5 minute. Strecurati, raciti si folositi lichidul ca apa de gura sau ca gargara de 3 ori pe zi.
– cimbru – infuzati 2 grame de planta uscata la o cana cu apa clocotita timp de 5 minute, apoi strecurati. Raciti si folositi ca apa de gura de 2 – 3 ori pe zi.
– smirna ticnitura 1:5, o lingurita in apa. Folositi ca gargara de 3 ori pe zi.

Pentru durerile de dinti:
– cuisoare – mestecati cate un cuisor de 3-4 ori pe zi. Alternativ, masati cu o picatura de ulei esential dintele dureros de 2-3 ori pe zi timp de 3 zile.
– menta – o lingurita de frunze uscate se infuzeaza in 150 ml de apa clocotita timp de 5 minute, apoi lichidul se strecoara.Se raceste si se foloseste ca apa de gura de 2-3 ori pe zi.
– ardei iute – amestecati un varf de cutit de pulbere de ardei cu 25 ml de suc de lamaie, apoi adaugati apa fierbinte si miere dupa gust. Spalati gura cu acest lichid de 2 ori pe zi.
– levanda – puneti 2-3 grame de flori uscate intr-o cana cu apa clocotita. Infuzati timp de 5-10 minute. Raciti, stecurati si folositi ca apa de gura de 2-3 ori pe zi.

Cum putem preveni cariile dentare ?

mentineti o buna igiena orala prin spalarea dintilor si prin folosirea atei dentare de 3 ori pe zi – incercati o pasta de dinti care sa contina arbore de ceai sau ulei de eucalipt.
folositi o apa de gura antibacteriana cu arbore de ceai sau manuka.
mergeti regulat la stomatolog.
pastrati o dieta sanatoasa, evitand gustarile cu zahar si racoritoarele indulcite cu zahar.
nu lasati resturile unor alimente acide, ca merele, in gura. Clatiti-va gura cu apa sau spalati-va pe dinti dupa ce mancati.
mestecati bine alimentele.
trebuie sa stiti ca o cantitate mica de fluor ajuta la protejarea dintilor, insa excesul de fluor poate favoriza aparitia cariilor. Cantitatea prezenta in pastele de dinti fluorate pare sa fie buna si eficienta; cu toate acestea, suplimentele cu fluor (cu exceptia formelor hemeopate) nu sunt recomandate.

…vezi si articolul despre afectiuni gingivale.

https://medicul.net/index.php/stomatologie/afectiuni-gingivale/

Cresterea rezistentei la carii prin sigilarea santurilor

În timp ce suprafetele ocluzale reprezinta numai 12,5 % din aria suprafetelor dentare, ele cumuleaza 60% din totalul leziunilor carioase, santurile si fosetele prezentând o vulnerabilitate crescuta la atacul cariogen. Utilizarea sistemica si topica de fluor a redus semnificativ aparitia cariilor, dar, la nivelul santurilor si fosetelor, asigura doar o foarte slaba protectie. Din studiile lui BAKER si DIRKS reiese ca, dupa 15 ani de folosire a apei potabile fluorizate, diminuarea cariei la nivelul santurilor si fosetelor a fost de numai 30%, în comparatie cu reducerea de 75% a cariei la nivelul suprafetelor aproximale.

Din rezultatele multor cercetari s-a tras concluzia ca administrarea sistemica s-au topica de fluor face ca la nivelul santurilor si fosetelor cariile sa fie întârziate, dar nu prevenite. Aceste observatii atesta ideea ca producerea cariilor la acest nivel este în legatura directa cu forma suprafetei ocluzale, forma santurilor si adâncimea lor. Particularitatile de structura ale smaltului de la nivelul santurilor si fosetelor, cumulate cu posibilitatile de retentionare a alimentelor si a microorganismelor si imposibilitatea realizarii unei curatiri foarte bune, fac ca aceste zone sa prezinte o vulnerabilitate deosebita la carie. Zonele anfractuoase de la acest nivel fac ca difuziunea salivei sa fie diminuata, astfel ca aceasta nu-si poate exercita functia de spalare si pe aceea de aport de ioni necesari pentru maturatia posteruptiva a smaltului sau pentru remineralizare. Din acelasi motiv, este împiedicat accesul celor mai fine fire ale periutei de dinti, acestea având diametrul aproximativ de 150-200 u, în timp ce largimea santurilor si fisurilor determinate cu microscopul electronic cu baleiaj este de aproximativ 4 – 5 u. Astfel, aceste zone devin nise ecologice ideale pentru bacteriile cariogene, cu precadere Streptococul mutans si Lactobacilul. La 1895, Wilson sugereaza sigilarea, realizând o bariera mecanica prin aplicarea în santuri si fosete a cimentului oxifosfat de zinc si înca de la 1976, A.D.A, Consiliul Materialelor Dentare desemneaza rasinile de sigilare ca un mijloc sigur si eficace de prevenire a cariei în santuri si fosete cu urmatoarele efecte profilactice:

· realizeaza umplerea mecanica a santurilor si fosetelor cu o rasina acido – rezistenta;
· prin obturarea santurilor si fosetelor se desfiinteaza nisele ecologice ideale pentru bacteriile cariogene, în special pentru Streptococcul mutans si Lactobacilul acidofil;
· prin umplerea santurilor si fosetelor, suprafetele nu mai sunt retentive, oferind posibilitatea realizarii unei bune autocuratiri si curatiri artificiale.

Indicatiile sigilarilor
Indicatiile sigilarii santurilor si fosetelor sunt în functie de: vârsta pacientului, statusul odontal, morfologia suprafetelor ocluzale, obiceiurile
alimentare, fluoroprofilaxia în antecedente sau în prezent si capacitatea pacientului de a coopera cu medicul stomatolog.

Astfel, sigilarile sunt indicate:
· în santurile si fosetele adânci în forma literelor „U”, „I”, „IK”, „Y” invers, amfora, picatura;
· sonda „agata”, dar nu sunt semne de carie dentara;
· santurile si fosetele molarilor primi permanenti, recent erupti, molarii doi si premolarii permanenti;
· santurile palatinale ale molarilor maxilari si cele vestibulare ale molarilor mandibulari;
· fosetele cingulare ale incisivilor maxilari (în special incisivii laterali);
· existenta santurilor si fosetelor aberante adânci;
· suprafetele ocluzale ale molarilor temporari;
· pacienti carioactivi, cu nivel crescut de Streptococ mutans;
· pacienti ce consuma zilnic cantitati mari de dulciuri;
· pacienti handicapati fizic si psihic;
· pacienti cu xerostomie.
Sigilarea santurilor si gropitelor ocluzale este important sa se realizeze la copiii cu vârste cuprinse între 6 – 9 ani si 11 -14 ani, perioada în care erup molarii de 6 ani, premolarii si molarii de 12 ani, având în vedere ca receptivitatea la carie a dintilor permanenti este maxima în primele 24 luni de la eruptie SIMONSEN recomanda ca perioade potrivite pentru sigilare vârsta de:
· 3 – 4 ani pentru molarii temporari;
· 6 – 7 ani pentru primii molari permanenti;
· 11 -13 ani pentru molarii doi permanenti si premolari.

Pentru molarul de sase ani, având în vedere vulnerabilitatea crescuta la carie, este preferabil ca sigilarea sa se faca cât mai aproape de momentul degajarii suprafetei ocluzale de capusonul mucos.

Contraindicatii
· santuri si fisuri supuse autocuratirii;
· existenta leziunilor carioase cavitare care necesita obturatii;
· existenta de obturatii pe suprafata ocluzala;
· pacienti necooperanti.

Materiale de sigilare
În anul 1986, Dental Advisor (citat de WEI – 1988) stabileste ca proprietati ideale pentru un sigilant urmatoarele:
· penetranta înalta;
· timp de lucru mediu;
· timp de priza scurt;
· absorbtia scazuta a apei;
· expansiunea termica redusa;
· rezistenta înalta la uzura.
Dupa BRATU si colab. (1994), calitatile unui material de sigilare sunt urmatoarele:

· fluiditate;
· aderenta buna la suprafetele gravate;
· priza rapida în conditiile cavitatii bucale;
· proprietati mecanice si termice asemanatoare cu cele ale structurilor dure dentare;
· biocompatibilitatea;
· sa nu perturbe ocluzia;
· sa aiba calitati fizionomice satisfacatoare.

S-au folosit materiale pe baza de -poliuretani, cianoacrilati. Actual se utilizeaza o mare varietate de materiale de sigilare autopolimerizabile si fotopolimerizabile, printre care:
· rasini metacrilice pe baza de bisferiol A – glicidilmetacrilat (Bis GMA) sau uretandimetacrilat (UDMA), nesarjate sau sarjate compozite – cu sau fara fluor;
· compomeri;
· cimenturi ionomere de sticla.

Cele mai folosite materiale de sigilare sunt pe baza de rasini diacrilice. Compozitia lor chimica este asemanatoare cu a celorlalte compozite, cu deosebirea ca materialele pentru sigilare trebuie sa fie mult mai fluide pentru a penetra în santuri si fosete. Materialele de sigilare autopolimerizabile se prezinta în sistem bicomponent (unul contine monomerul de diiutie si altul acceleratorul 5% amina organica). Cele doua componente se mixeaza înaintea aplicarii. Materialele de sigilare fotopolimerizabile se prezinta în sistem unicomponent, livrate în seringi de plastic opace sau sub forma de mjci carpule. Fotopolimerizarea se poate face cu radiatii luminoase UV si cu radiatii luminoase din spectrul vizibil, (radiatii luminoase incoerente, furnizate de surse de halogen si radiatii coerente, furnizate de laser). Datorita penetrabilitatii reduse si nocivitatii radiatiilor UV asupra organismului, polimerizarea cu raze UV nu se mai foloseste. Radiatiile de lumina vizibila nu sunt nocive si penetreaza de trei ori mai mult decât cele UV. Actual laserul reprezinta sursa cea mai buna de polimerizare a rasinilor diacrilice. Rezultatele cercetarilor comparative demonstreaza ca rasinile sarjate, fata de cele nesarjate, penetreaza mai bine în fisuri si au o rezistenta mai mare la abraziune, de aceea ele necesita o adaptare ocluzala foarte precisa. Continutul în fluor al rasinilor de sigilare nu modifica aderenta, penetrarea sau retentia sigilantului, dar prin eliberarea de fluor creste rezistenta smaltului la atacul acid.

Folosirea cimenturilor ionomere de sticla prezinta urmatoarele avantaje:
· adeziune la smalt fara o pregatire prealabila (exclude gravarea acida a smaltului);
· eliberare de ioni de fluor;
· culoare acceptabila;
· timp de priza convenabil.

Retentia în timp a cimenturilor ionomere este, însa, inferioara rasinilor de sigilare, dar efectul preventiv este evident, ele fiind utilizate la dintii la care nu se poate face o izolare perfecta, în aceasta categorie înscriindu-se dintii în eruptie, cu risc crescut la carie.