Pareri despre cum scap de febra

A avea febra-o temperatura a corpului mai mare decat cea normala – este in general un semn ca sistemul impunitar al organismului lupta cu o infectie. Dar atunci cand temperatura este atat de mare incat aveti o senzatie de disconfort, va puteti ameliora starea folosind niste remedii simple la domiciliu. Este de asemenea, necesar sa depistati ce anume va provoaca o crestere a temperaturii.

Temperatura normala a corpului variaza de la persoana la persoana, intre 36 si 37,5°C. Ea este influentata de alimentele si lichidele consumate, de activitatea fizica, de somn, de momentul zilei si de ciclul menstrual. Febra inseamna o crestere anormala a temperaturii corpului si poate fi un indiciu al mai aiultor afectiuni des intalnite, cum ar fi gripa, amigdalita si bolile infectioase ale copilariei, ca varicela, dar si al unor afectiuni mai rare, ca malaria si febra tifoida. Insolatia datorata expunerii prelungite la temperaturi mari este alta cauza posibila.
Cresterea temperaturii poate fi anuntata de frisoane si de alternante intre transpiratie si senzatia de frig. Dupa ce se instaleaza, febra poate fi insotita de durere de cap si de respiratie precipitata. Stadiul febril al unei boli nu dureaza, de obicei, mai mult de trei zile.

Cum scapam de febra ?

Daca aveti pe neasteptate o senzatie de frig si frisoane, este posibil sa fi contractat o boala febrila. Cei mai bine ar fi sa va odihniti, dar nu trebuie neaparat sa stati in pat. O baie calduta va poate face bine, dar aveti grija sa nu va fie frig.
Reducerea febrei: Nu este nevoie de masuri speciale pentru a va reduce temperatura, in afara de cazul in care depaseste 38°C sau simptomele sunt greu de suportat. Daca doriti totusi sa faceti ceva, reduceti sau opriti caldura din camera, deschideti ferestrele si usile, daca este necesar, si porniti un ventilator electric, daca aveti la dispozitie.

Imbracati-va cu haine usoare si, daca va simtiti prea mcalzit in pat, inlaturati paturile sau inveliti-va doar cu o cuvertura sau un cearceaf. Majoritatea oanaenilor se simt mai confortabil inveliti usor, decat fara nici un acoperamant. Hainele si asternuturile din fibre naturale permit transpiratiei sa se evapore mai usor si sunt racoroase.

Comprese: puneti comprese ude, reci pe frunte, ceafa, incheieturi si gambe. Restui corpului sa ramana acoperit. Schimbati compresa dupa ce s-a uscat. Continuati pana scade temperatura.
Racorire cu buretele: pentru un adult care are febra mare se poate folosi tamponarea cu buretele muiat in apa calduta la care adaugati cateva picaturi de ulei de levantica, romamta sau eucalipt. Lucrati pe portiuni mici. Acoperiti partile corpului peste care nu treceti cu buretele, pentru a nu se raci prea tare corpul.
Impachetarea corpului: impachetarea corpului este un mijloc eficient de a face sa scada o febra puternica, insa trebuie atentie, pentru a nu o reduce prea mult. Impachetati bine persoana cu febra intr-un cearceaf sau in mai multe prosoape ude si reci, apoi intr-o patura uscata de lana. Schimbati aceste invelitori o data la 15—20 de minute, pana cand persoana ajunge la o temperatura care nu-i mai provoaca disconfort.
Inlocuirea lichidelor pierdute: consumati suficiente lichide pentru a va permite sa eliminati multa urina deschisa la culoare. Preferati apa si bauturile cu un continut malt de vitamina C, precum sucul de coacaze negre, de portocale sau de lamaie.

Fitoterapie: Beti infuzii din scoarta de salcie alba, flori de tei, roinita, soc, echinacea, ghimbir sau menta. Tinctura de echinacea poate fi de asemenea utila.
Homeopatie : Pentru febra mare
Aconitum: daca setea si transpiratia sunt mari, ca urrnare, poate, a unor frisoane subite.
Belladonna: daca simtiti o caldura arzatoare si uscata si aveti fata rosie.
Pentru o febra scazuta, care evolueaza lent
Bryonia: daca sunteti vadit iritabil si aveti o sete interna.
Gelsemium: daca febra este ins opt a de frisoane si tremurat puternic.
Pulsatilla: daca un copii are febra si vrea sa stea numai in brate.

Apelati la medic daca :

Ati vomitat, ati scuipat flegma sau sange, ori ati avut sange in scaun.
Aveti o boala cronica, precum diabetul, sau o boala de inima, care necesita supraveghere medicala.
Temperatura depaseste 38°C si dureaza de peste 72. de ore.
Aveti o temperatura de peste 39,5°C.
Aveti, de asemenea, o durere de cap severa, ceafa intepenita, o eruptie cutanata sau o sensibilitate la lumina puternica.
Aveti dureri abdominale puternice sau dificultati la urinat.
Aveti o stare de confuzie mintala, somnolenta neobisnuita, iritabilitate si/sau dificultati ele respiratie.
Un sugar de pana la trei luni are o temperatura de peste 38° C.
Un bebelus intre trei si sase luni are o temperatura de peste 39°C.
Un copii de peste sase luni are o temperatura rnai mare de 39,5°C.

Ce este febra ?

Dintr-o perspectiva evolutionista, fenomenul de febra a fost prezent de sute de milioane de ani. Pestii, amfibienii si reptilele fac febra. Cand pestilor li se injecteaza endotoxina bacteriana sau bacterii gram-negative, ei îsi cresc temperatura corporala înotand spre ape mai calde. Cand soparlele sunt injectate cu bacterii sau pirogeni, genereaza febra stand la soare pentru a-si creste temperatura centralala niveluri „febrile“. În multe situatii, cresterea temperaturii corporale amelioreaza supravietuirea.

Cresterea si virulenta catorva specii bacteriene este afectata la temperaturi înalte; astfel, terapia prin febra a fost utilizata de exemplu pentru a trata neurosifilisul, înainte de perioada introducerii antibioticelor. Pneumococii de tip III au o sensibilitate particulara la temperaturi mari si la 41°C cresc lent si se pot autoliza. Înhibarea febrei la iepurii infectati cu pneumococi de tip III creste rata mortalitatii. Valorile temperaturii din plaja febrila par sa creasca activitatea fagocitica si bactericida a neutrofilelor si efectele citotoxice ale limfocitelor. Astfel, probabil ca febra creste capacitatea de a supravietui unei infectii. Faptul ca exista o redundanta a pirogenilor (IL-1ß, IL-1., TNF., IL-6, interferonii) sugereaza ca este benefic sa se mentina un numar de cai de activare a acestui raspuns.

Cu toate acestea, febra implica numeroase „costuri“ ale gazdei, pe langa disconfort. Pentru fiecare crestere cu 1°C a temperaturii corporale, apare o crestere a consumului de O2 cu 13% si necesitati calorice si lichidiene crescute. Necesitatile metabolice crescute pot afecta fetii în cursul sarcinii, precum si pacientii cu afectare la limita a circulatiei cardiace sau cerebrale. IL-1 si TNF. accelereaza catabolismul muscular, ducand la o scadere a greutatii corporale si la o balanta azotatanegativa. În esenta, muschiul scheletic este utilizat ca o sursa de energie, cu eliberarea de aminoacizi pentru gluconeogeneza si pentru sinteza de proteine de faza acuta si formarea clonelor de celule imune. Febra reduce acuitatea psihica si poate produce delir sau stupoare. Copiii prezinta un risc crescut de a face crize convulsive în cursul febrei, mai ales daca exista un istoric de astfel de convulsii. Un singur episod de febra .37,8°C (100°F) în primul trimestru al sarcinii dubleaza riscul de aparitie al defectelor tubului neural la fat.

Simptomele cauzate de febra

Conform asteptarilor, multe dintre simptomele asociate febrei, incluzand durerea dorsolombara, mialgiile generalizate, artralgiile, anorexia si somnolenta, pot fi reproduse prin infuzii de citokine purificate. Aceste simptome pot fi ameliorate de catre inhibitorii de ciclooxigenaza. Frisoanele, o senzatie de frig aparand în timpul majoritatii starilor febrile, fac parte din raspunsul sistemului nervos central (SNC) la „pragul“ de termoreglare, care cere mai multa caldura. Rigorul, un frison profund, cu piloerectie („piele de gaina“), asociat cu clantanitul dintilor si tremor sever este frecvent în infectiile bacteriene, infectiile cu rickettsii si cu protozoare si în gripa (dar nu si în alte infectii virale). Starile septice, infectiile sistemice ca leptospiroza, bruceloza, febra prin muscatura de sobolan, endocardita, malaria si starea septica intermitenta observata în abcese pot produce rigor, ca si limfoamele, leucemiile, carcinomul celular renal si hepatomul. Rigorul este, de asemenea, frecvent în febrele induse de medicamente. Transpiratia apare prin activarea mecanismelor de pierdere a caldurii, prin tratament antipiretic, prin atingerea noului „plafon termic“, sau prin eliminarea stimulului febril. Administrarea intermitenta de antipiretice poate exagera oscilatiile temperaturii, astfel determinand senzatie de frig, disconfort si epuizare. Reflexele hipotalamice declanseaza transpiratia, permitand disiparea rapida a caldurii prin evaporare.

Simptome frecvente la febra

Modificarile statusului mental si convulsiile sunt frecvente la cei foarte tineri si la cei foarte batrani si la pacientii cu dementa, insuficienta hepatica si insuficienta renala cronica. Progresia de la iritabilitate la delir si la obnubilare franca dispare de obicei o data cu cedarea febrei.

Convulsiile apar tipic la sugarii si la copiii febrili sub 5 ani, fiind frecvente în special la debutul unor boli febrile si la temperaturi mai înalte (> 40°C). Convulsiile febrile la copii nu sunt în mod obligatoriu un semn de boala cerebrala semnificativa, dar o afectiune a SNC trebuie exclusa în aceste cazuri. De asemenea, febra poate precipita atacurile convulsive la pacientii epileptici adulti.