1. Glutamina
Cercetatorii din intreaga lume continua sa descopere multipla importanta a glutaminei si valoarea terapetucia a glutaminei, o stubstanta odata considerata un aminoacid non esential. Din cauza noilor descoperiri, multi oameni de stiinta reclasifica glutamina ca un aminoacid esential cand esti bolnav sau stresat.
Cel mai abundent aminoacid gasit in corpul uman, glutamina reuseste sa imbogateasca sistemul imun al victimelor cu arsuri si al pacientilor suferind de SIDA sau al celor bolnavi de artrite si lupus. A fost dovedit ca poate vindeca ulcere stomacale su alte boli digestive, cat si boli cronice. E recomandata pentur vindecarea ficatului si pentru combaterea efectelor secundare ale chimio-tereapiei si tratamentelor impotriva cancerului. In particular este benefic in a proteja corpul de numeroasele efecte ale stresului. Glutamina poate fi clasificata ca un ajuntant major in vindecarea naturala a corpului, folosindu-si propriul mecanism intern.
2. Rolul glutaminei in muschi
Celulele musculare sunt legate impreuna de microfilamente. In fiecare celula vom gasi fibrele contractile actina si miosina. Atunci cand un muschi este stimulat de un nerv pentru contractare, aceste fibre interactioneaza si se scurteazsa de aici rezultand contractia muschiului. Actina si miosina sunt inconjurate de citoplasma care este camera principala de depozitare pentru majoritatea structurilor celulare, Intre actina si miosina gasim mitocnodriile in forma de disc functia acestora fiin cea de a produce energie pentru celula. In celulele musculare se gaseste in cantitati foarte mari glutamina, plutind libera, adica nu are nici o legatura cu alti aminoacizi, aceasta fiind dipsonibila pentru corp in caz de nevoie. Glutamina este el mia liber aminoacid din corp ajungand la un procentaj de circa 60% dintre aminoacizii liberi.
Glutamina se gaseste intr-o concentratie enorma in sange, totusi fiind doar a treia parte din concentratia gasita in bazinul intercelular al glutaminei. Aceasta concentratie mare de glutamina in celulele musculare permit celulelor sa descarce cantitati mari de glutamina in sange cand necesita ajutorarea altor organe. In anii 1970 cercetatorii incercand sa inteleaga relatia dintre aminoacizi si proteinele muschilor scheletici, au descoperit ca, cantitatea de aminoacizi din sange nu corespunde cu cantitatile de aminoacizi din citoplasma muschilor scheletici.
Este dificil de stabilit daca deficienta glutaminei este prezenta pentru a nu fi determinata doar masurand nivelele de aminoacizi din sange. Aceasta face necesara executarea celei mai inconfortabile si evazive proceduri ale biopsiei musculare pentru diagnosticarea deficientei de glutamina. Atunci cand concentratiile de glutamina sunt masurate simultan in sange si muschi, cele din muschi sunt foarte mici in comparatie cu cele din sange. In cazul in care cantitatile de glutamina sunt scazute in sange este o indicatie clara ca individul are o deficienta de glutamina.
Atunci cand mancarea este digerata proteinele se transofrma in aminoacizi care sunt poi absorbiti pentrua fi folositi ca glucoze, reasamblati si apoi intr-o noua proteina a corpului, sau transformati in alte componenta cum ar fi alti aminoacizi.