Dependente

Comportament necontrolat, dependenta fizica sau emotionala se mai numeste si adictie. Poate fi vorba de dependenta de o substanta – un drog sau alcool – ori de o activitate, de pilda mancatul in exces sau jocurile de  noroc. Exista cateva tratamente simple care pot ajuta la debransarea de aceste obiceiuri. Dependentele grave neceista insa de multe ori ajutorul unui specialist.


Daca asociati o activitate cu placere, cu eliberarea de stres sau de sentimente neplacute, va puteti obsinui sa recurgeti la ea oricand simtiti nevoia s-o faceti sau cand treceti prin clipe dificile. Unele dependente, acum ar fi fumatul sau batutul in exces dauneaza organismului. Insa un obciei care devine trasatura dominanta a vietii paote avea un efect nociv asupra sanatatii fizice si psihice si paote fi periculos chiar si pentru cei din jur.

Substante precum narcoticele sau nicotina creeaza foarte usor dependenta fizica. Cercetatile arata ca unii oameni nsunt mai predispusi genetic la dependenta, pentru ca au un echilibru aparte al substantelor chimice in creier. Depresia sau anxietatea, de exemplu, pot fi asociate unui dezechilibru al neurotransmitatorilor (cum ar fi serotonina) si al hormonilor (ca adrenalina) care creste probabilitatea transformarii poftelor in dependente. Totusi, influientele sociale, emotionale soi comportamentale sunt si ele importante. Cu hotarare, consecventa si sustinere, formele de comportament adictiv pot fi deseori schimbate.

Metode de prevenire a dependentelor

Daca sunteti inclinat catre dependenta, incercati sa recunoasteti semnalele de alarma si gasiti alternative, moduri de comportament mai putin autodistrugatoare. De pilda, daca aeactionati la depresie sau stres luand un pahar cu alcool, o tigara sau un biscuit, trebuie sa aflati o cale mai buna de a va satisface nevoile de baza si de a tine stresul sub control.
Tratamentul dependentelor

Terapie de grup : interesati-va ce terapii de grup exista pentru depenendenta de care suferiti. Binecunoscutul program in 12 etape al Alcoolicilor Anonimi de exemplu, a fost adaptat si la alte tipuri de dependente.

Yoga si meditatie : studiile arata ca exercitiile yoga, meditatia si vizualizarea pot ajuta la intreruperea dependentelor si la dobandirea unei atitudini mai benefice pentru sanatate.  O lectie zilnica de exercitii de yoga, de exercitii de respiratie si relaxrea poate sa va calmeze,  sa va reduca simptomele de sevraj si sa va intareasca vointa. Imbunatatind starea de spirit si redant increderea in sine, exercitiile sunt arme puternice de lupta impotriva dependentei.

Alte terapii : apelati la ajutorul unui specialist in tehnici cognitive, care va va ajuta sa intelegeti ce faceti si din ce motiv sa descoperiti alte modalitati de a atinge aceleasi scopuri si de a satisface aceleasi nevoi. Chiar daca dependenta nu se datoreaza stresului, terapia poate fi de ajutor. Acupunctura, hipnoterapia si biofeedback-ul pot da si ele rezultate bune.

Masajul de relaxare impotriva dependentilor

Automasajul poate contribui la diminuarea efectelor sevrajului si calma incordarea, atunci cand iccercati sa rezistati adictiei.

1 . Asezati-va confortabil si masati labale picioarelor cu o lingura de ulei de migdale dulci amestecat cu 2 sau 3 picaturi de ulei de levantica, geranium, neroli sau iasomie.

2 . Cu acelasi amestec masati-va partea de jos a picioarelor cu miscari prelungi, incete, pornind de la glezna si pana la genunchi.

3 . Ungeti-va usor fata si gatul cu o crema hidratanta.

Calculatorul si sanatatea

Neuropsihologii constata ca, pe parcursul vizionarii TV si a utilizarii calculatorului, activitatea emisferei stangi a creierului se reduce alarmant de mult, comunicarea intre emisferele cerebrale aproape se intrerupe, iar atentia, motivatia si celelalte procese mentale superioare sunt inhibate cu putere. Cercetatorii de la Universitatea din Stanford au demonstrat ca efectele tehnice de pe micul ecran (intr 12 si 30 pe minut) supun creierul la o serie continua de agresiuni ce-i violenteaza ordinea interioara.

Calculatorul si sanatatea – efecte :

  • Slabirea nervilor, stare de disconfort psihic si de epuizare, insotita de dureri de cap, in cazul persoanelor stresate;
  • Scaderea atentiei si piperactivitate;
  • Slabirea memoriei, vointei si motivatiei;
  • Cresterea gradului de irascibilitate, impulsivitate si chiar agresivitate;
  • Izolare sociala si emotionala prin fuga in realitatea virtuala;
  • Tulburari de somn, amplificarea anxietatii si pasivitate mentala;
  • Sunt alterate flexibilitatea mentala, judecata, discernamantul si prevederea;
  • Scade initiativa, slabeste creativitatea si capacitatea decizionala;
  • Apatie si dezinteres pentru lectura si alte activitati ce necesita concentrare.

Daca vizionarea se desfasoara intensiv inca din primii ani de viata, cand practic, se dezvolta creierul, atunci aceasta activitate poate cauza o anumita atrofiere a unor uimportante arii neuronale. Citeste tot