Alimentatia oamenilor varstnici

Odata cu varsta se produc modificari importante in organism. Acestea privesc atat procesele de digestie cat si cele de metabolism. Apar deseori scaderi ale secretiilor digestive, alterarea danturii, micsorarea perstalitismului intestinal, modificari ale absortiei si asimilatiei.

Metabolismul bazal este mult diminuat comparativ cu cel al omului tanar. Scade toleranta la glucide, creste colesterolul si grasimile neutre care favorizeaza aparitia aterosclerozei.

La varstnici catabolismul substantelor proteice este mai accentuat si scade capacitatea de regenerare a tesuturilor. Metabolismul sarurilor minerale este alterat, calciul nu se fixeaza in cantitate suficienta in oase. Date fiind modificarile aratate, legate de procesul de imbatranire, ratia alimentara a varstnicilor va trebui sa fie adecvata. Datele recente furnizate de comitetul OMS scot in evidenta faptul ca aportul caloric trebuie sa scada cu 3% pentru fiecare 10 ani, intre 25 – 45 ani, cu 7,5 % intre 45 – 53 ani si cu 10% pestte 65 de ani. Ca urmare la indivizii peste 65 de ani ratia alimentara trebuie sa furnizeze doar 2400 calorii/zi pentru barbat si numai 2100 calorii/zi pentru femei.

Nevoia de proteine este de 1 – 1,5 g/kg corp avand in vedere tendinta de dezechilibru azotat la batrani. Ele vor fi asigurate de proteine cu valoare biologica mare, deci de provenienta animala (lapte, albus de ou, peste, carne de pasare si de vita). Se vor evita alimentele bogate inprine pentru a preveni aparitia gutei.

Lipidele se vor da in cantitate redusa, doar 70 – 90 g/zi pentru a evita cresterea lipidelor in sange si depunerea lor pe peretii vaselor.In acest scop vor fi preferate lipidele de provenienta vegetala, bogate in acizi grasi nesaturati.

Glucidele nu trebuie sa depaseasca 50% din ratia calorica zilnica. Vor fi evitate dulciurile concentrate, deoarece suprasolicita functia pancreasului. Se recomanda asigurarea glucidelor prin consumare de paine integrala, cartofi, paste fainosae, legume si fructe. Fructele si legumele asigura sarurile minerale si vitaminele. Prin continutul lor bogat in celuloza ele au si un efect laxativ. Consumarea sucurilor proaspete de fructe si legume este foarte indicata.


In continuare vom prezenta un meniu de alimentatie pentru varstnici :

Dimineata :ceai cu paine si unt, branza de vaci cu rosii;
Ora 10 : prajitura de casa si un iaurt;
Pranz : supa de rosii cu orez, musaca de dovlecei, paine, gelatina cu fructe;
Ora 16 : o ceasca de cafea neagra si o portocala;
Cina : salata de cruditati.

Programul Meselor si Alcatuirea Meniului

Mesele trebuie luate la ore regulate. Pentru omul sanatos, adult este nevoie de 4 mese pe zi. Luarea meselor la ore neregulate influenteaza nefavorabil starea de sanatate. Orarul constant al meselor asigura formarea de reflexe conditionate digestive. Ele fiind stimulate, digerarea alimentelor se desfasoara in bune conditii.

Daca nu se ingera alimente la orele respecate, secretiile din stomac, fiind acide, pot ataca mucoasa ce captuseste stomacul, favorizand diferite boli. Daca sunt depasite orele obisnuite de masa, stomacul nu mai elaboreaza sucul gastric necesar unei bune digestii. Intervalul dintre mese daca este prelungit mult, nu mai apare senzatia placuta de satietate, pentru ca foamea, care este stimulentul principal al secretiei, a trecut. In acest caz apar balonari, greutate stomacala si somnolenta. Ele pot dura cateva ore.

Cele 4 mese recomandate adultului se repartizeaza astfel : micul dejun este obligatoriu si esste gresit obiceiul de a renunta la el, sau a-l inlocui cu o cafea neagra, eventual cu o tigara. Cafeaua consuamta pe nemancate are efect daunator. Micul dejun se recomanda a fi consistent, alcatuit dintr-o ceasca de lapte, ceai sau cacao cu lapte, cu paine cu unt sau marmelada plus un ou. El va furniza 15 – 20% din aportul caloric. La ora 10-11 se recomanda o gustare formata din tartine cu branza sau cu mezeluri si fructe, ce asigura 19% din ratie. Dulceturile nu se recomanda acum deoarece ele inhiba pofta de mancare pentru pranz. Se poate consuma o cafea neagra care stimuleaza activitatea sistemului nervos.

La pranz se serveste un mic aperitiv, pentru stimularea poftei, o supa calda care contine prin substantele extractive ce le contine, declanseaa secretiile digestive; apoi o mancare cu carne si cu legume plus o salata. La sfarsitul mesei se serveste un desert consituit din alimente dulci. Aceste alimente vor asigura 40-50% din necesarul caloric. Cina va asigura 15-20%.

Pregatirea gustoasa a mesei, fara abuz de condimente, prezentarea atractiva, atmosfera linistita in care se ia masa, toate sunt conditii, pentru asigurarea unei bune digestii.

Se recomanda evitarea monotoniei meniurilor, iar combinarea alimentelor intre ele sa asigure atat variatie cat si aport caloric. Verificarea modului corect sau incorect de allimentatie se face prin controlul periodic al greutatii corporale. Greutatea corporala variaza in functie de inaltime, varsta si sex. Mentinerea unei greutati corporale convenabile este importanta atat din punct de vedere estetic cat si igienic. Dovada cea mai pregananta a unei sanatati adevarate o constituie mentinerea greutatii corporale din tinerete. In acest scop trebuie avuta mare grija la alcatuirea meniurilor zilnice si evitarea abuzurilor alimentare atunci cand avem oaspeti sau suntem invitati la o masa.