Alimentatia copilului scolar

Perioada scolara este lunga si cere mult efort fizic si intelectual. In primii ani, scolarul mic creste mai intens in inaltime. El apoi face un mare efort de acomodare la programul scolar. Copilul este sanatos, este vioi si plin de energie, alearga si se joaca. Dezvoltarea organelor si sistemelor la copii prezinta anumite particularitati.

Oasele, la varsta de 7 ani, se dezvolta mai repede decat musculatura. Ele contin o cantitate mai mare de apa si mai putine substante solide. Procesul intens de osificare necesita un aport suficient de calciu si fosfor precum si o reglare buna a depunerii de calciu in oase.

Musculatura este putin dezvoltata. Cresterea in voluma musculatorii nu se realizeaza prin sporirea numarului de fibre musculare ci prin ingrosarea celor existente. La 7 ani fibrele musculare sunt inca subtiri si au nuclei mari, cu continut bogat in sarcoplasma si apa. Printre fibrele musculare se afla o mare cantitate de tesut conjunctiv iar fibrele elastice sunt putine.

Sistemul nervos este slab dezvoltat si prezinta o mare instabilitate. Procesele nervoase fundamentale nu sunt echilibrate, predominand excitatia. Atentia este instabila iar vointa este slab dezvoltata, dar receptivitatea este  accentuata. Sfera vegetativa face fata cu greu cerintelor de efort fizic si intelectual. Viteza de circulatie a sangelui este mult mai mare decat la adult, frecventa cardiaca este mai mare – 90 pulsatii la 7 ani si 85 la 8 ani. Volumul sistolic este foarte mic (10 – 15ml) insa datorita frecventei cardiace ridicate, debitul cardiac este destul de mare.

Aparatul respirator este slab dezvoltat la copii antepubertari, laringele este alungit, traheea mai extensiila, brnhiile mai largi, diafragmul mai ridicat, ceea ce reduce posibilitatea maririi cutiei toracice in inspiratie. Frecventa respiratorie este 30/minut la 7 ani si de 24/minut la 12 ani.  Sistemul nervos vegetativ si glandele cu secretie interna sunt dezvoltate, ceea ce determina o eficienta redusa a mecanismelor de coordonare si reglare neuromorala. De aceea se recomanda ca efortul depus de copii la aceasta varsta sa aiba un caracter dinamic de scurta durata, cu pauze de relaxare relativ lungi.

Caracteristica principala a cresteriisi dezvoltarii organismului elevilor de clasele V – VIII consta in parcurgerea unei etape de mari modificari morfologice si functionale care-si lasa pregnant amprenta asupra intregii personalitati viitoare a elevului – pubertatea.

In perioada puberta asistam la o cresterea mai rapida la fete comparativ cu baietii. Organele si aparatele atat din sfera somatica cat si vegetativa au un ritm accelerat de crestere si dezvoltare. Creste talia copiilor prin alungirea membrelor, trunchiul mentinandu-se ingust si plat. Fibrele musculare se alungesc si se ingroase. Se dezvolta sistemul nervos central, creierul creste in greutate iar din punct de vedere functional prezitna o mare plasticitate, se dezvolta procesele de inhibitie, in special inhibitia de diferentiere ce favorizeaa activitatea de sinteza corticala. Toate aceste particularitati influenteaza viteza de formare si consolidare a deprinderilor motrice si favorizeaza aparitia oboselii.

Dezvoltarea glandelor genitale si intensificarea secretiilor hormonale determina cresterea reactivitatii sistemelor de comanda si de dirijare a functiilor organelor interne. Actiunea anabolizanta a hormonilor sexuali duce la tulburari de metabolism si la aparitia in sange a unor metaboliti noi, acizi, ce determina o hiperexcitabilitate cortico-viscerala marcata ce perturba homeostazia organismului in ansamblu si reduce considerabil randamentul fizic si psihic al scolarului.

Activitatea de invatatura solicita functiile intelectulale si are loc un amre consum energetic. Daca pentru micul scolar este nevoie de alimente care sa acopere 1800 – 2000 cal/zi, pentru scolarul mare sunt necesare 2500 – 3000 cal/zi.

Necesarul proteic este de 3,2 – 3,5 g/kg corp la cei mai mici, la care cresterea este mai accentuata iar la scolarii mari doar de 2,5 – 2,5 g/kg corp, intrucat cresterea corporala la acetia este mai scazuta.

Grasimile se vor da in proportie de 1 g/kg corp.

Glucidele vor fi consumate in cantitate mare, ele fiind furnizoare de energie. Vor fi asigurate prin consumarea painii in cantitate mai mare. Acum se paote ttrece la consumarea painii negre, mai bogata in saruri minerale si vitamine. Se pot da dulciuri sub toate formele.

Vitaminele vor fi luate din legume si fructe cat si din alimente de origine animala. Pentru pastrarea vitaminelor  si a sarurilor minerale, legumele nu se vor tine mult timp in apa de spalat si se vor fierbe in vas acoperit. La supe se va adauga galbenus de ou proaspat si patrunjel verde sau suc de lamaie.

Scolarul va lua 4 mese pe zi la interval de 4 ore intre ele.