De ce avem nevoie de minerale ?

Aceste substante sunt esentiale pentru buna functionare a creierului, a inimii si a sistemului imunitar.

Alimentele bogate in aditivi alimentari ne ofera doar o treime din vitaminele si jumatate din mineralele de care organismul are nevoie pentru a functiona la capacitate maxima, atentioneaza nutritionistii. Alaturi de vitamine, mineralele sunt implicate in crestere, in dezvoltare si in producerea de energie. De asemenea, contribuie la functionarea normala a celulelor si la intarirea oaselor.


Magneziul combate stresul

Ultimile cercetari arata ca trei adulti din patru au carenta de magneziu, care se manifesta prin nervozitate, iritabilitate, oboseala, anxietate si prin tulburari de somn. Doua dintre cele mai importante cauze ale aportului redus de magneziu sunt alimentatia dezechilibrata si stresul. Cu cat suntem mai stresati, cu atat pierdem mai mult magneziu din corp. Antibioticele, diureticele si anticonceptionalele reduc, de asemenea, nivelul acestui mineral din organism. Sursele alimentare cele mai bogate in amgneziu sunt laptele si produsele lactate, carnea, fructele de mare, nucile, fasolea, soia si cerealele integrale. Daca se recurge la suplimente alimentare cu magneziu, se recomanda administrarea in combinatie cu vitamina B6, deoarece aceasta il ajuta sa se fixeze mai bine in celule. Curele dcu magneziu sunt binevenite in sezonul rece, deoarece intaresc sistemul imunitar, protejand astfel organismul de virusurile gripale. O persoana adulta are nevoie de 300 – 400 mg de magneziu pe zi pentru a-si mentine echilibrul psihic si fizic.

Calciul, bun pentru oase

Prevenirea rahitismului la copii si a osteoporozei la adulti nu ar fi posibile fara un nivel optim de calciu in corp. Medicii recomanda zilnic o doza de 1000 mg din acest mineral femeilor insarcinate si tinerilor si 1.500 mg femeilor trecute de 45 de ani (pentru ca acestea sunt mai predispuse la osteoporza). Suplimentarea alimentatiei cu calciu se face doar la recomandarea unui medic, in urma unor analize sanguine, deoarece excesul pote afecta functionarea rinichilor si poate scadea absorbtia altor minerale, precum fierul, zincul, magneziul si fosforul.

Potasiul, aliatul tensiunii arteriale

Nutritionistii recomanda sa consumam cate 5 portii pe zi de fructe si legume bogate in potasiu, deoarece ajuta la reglarea tensiunii arteriale. Potasiul relaxeaza vasele sanguine si previne astfel hipertensiunea, principala cauza de infarct miocardic si accident vascular cerebral.Cele mai bune surse de potasiu sunt patrunjelul, salata verde, varza, brocolo, mazarea, spanacul, lintea, bananele si caisele. Se pot administra si suplimente cu potasiu, insa, in prealabil se recomanda un set de analize.

Tonusul psihic se intretine cu seleniu

Studiile arata ca persoanele cu niveluri scazute de seleniu sunt mai predispuse la anxietate si la depresie. Explicatia este ca, printre altele, acest mineral influienteaza activitatea serotoninei, un neuron transmitator care ne induce starea de bine. De asemenea, acesta isi pune amprenta si asupra activitatii hormonilor tiroidieni, care, la randul lor, ne influienteaza starea de spirit. Totodata, potrivit ultimelor cercetari, acest mineral ofera protectie anticancer.

Sarurile Minerale

In organism, alaturi de constituentii organici, elementele minerale indeplinesc functii primordiale. Apa este principala componenta a tuturor structurilor biologice, indeplinind numeroase si variate roluri, datorate proprietatilor ei specifice.

La om, cea mai mare parte a apei ingerate provine din lichide si apoi din cea aflata in alimentele solide. Pe langa acest aport, o cantitate mult mai mica, dar care se formeaza zilnic, este cea rezultata din metabolizarea celor trei mari grupe de componente nutritionale. 1 g polizaharida (glucid) genereaza 0,6 g apa, 1 g proteina 0,41 g apa si 1 g lipid furnizeaza 1,07 g apa metabolica. Conform colectivului E. Cristea Popa, A. Popescu, E. Trutia, V. Dinu, se conside-ra ca un adult sanatos, care desfasoara o activitate moderata in clima temperata, are nevoie de 1500-2000 ml apa/zi.Pierderile de apa au loc in mod no-mal prin plamani, piele, urina si tract gastro-intestinal.

Nevoile de apa cresc cu 500 ml/zi in caz de transpiratie datorita climei calde sau activitatii intense si cu 500-1500 ml/zi in caz de febra, vomismente, diaree.

Aportul de apa trebuie respectat si implinit cu strictete. in caz contrar, se produc modificari ale echilibrului hidric, iar variatia lui cu numai 1-2% conduce, in mod inevitabil, la boli grave sau chiar la moarte.
Atunci cand aportul de apa depaseste capacitatea de excretie renala, in organism se creeaza conditii propice pentru acumularea apei in exces.
Cele mai imporlante saruri minerale sunt calciul, potasiul, sodiul, fosforul, magneziul (in cantitati relativ mai mari) si unele microelemente sau oligoelemente (cum ar fi cobaltul, iodul, fluorul, cuprul, sulful, magneziul etc).

Sarurile minerale fac parte integranta din continutul citoplasmatic, intrand in compozitia unor enzime, vitamine sau hormoni. in cazul magneziului, acesta intra in constitutia de baza a clorofilei, fara de care biosinteza a numeroase substante active din fructe si legume ar fi imposibila. in toate produsele vegetale exista saruri minerale, in cantitati mici sau foarte mici.
Alaturi de calciu, fosfor, potasiu si magneziu, in fructe si legume se gasesc cantitati apreciabile de clor si sodiu, care, sub forma de clorura de sodiu, asigura de multe ori organismului necesarul din acest tip de elemente absolut necesar vietii.

Cu cat sarea de bucatarie este mai pura, deci cu cat este mai concentrata in clorura de sodiu, cu atat este mai daunatoare organismului uman. Sarea pura, pentru a-si reconstitui formula originara, isi intregeste elementele structurii de baza cu ajutorul altor saruri clin organism. De aceea, recomandam in alimentatie sarea gema, sarea bruta de rnina sau asa-zisa sare grunjoasa sau sarea rezultata din desalinizarea apei de mare, care cuprind, pe langa clorura de sodiu, si magneziu, fosfor, litiu, mangan, fier, iod, elemente absolut necesare organismului.

Consideram necesar sa atragem atentia consumatorilor ca depasirea unei doze zilnice relativ mici de sare, respectiv de 5 g, poate produce efecte nedorite asupra sanatatii: afectiuni gastro-intestinale, gingivite, migrene, accentuarea inflamatiilor hemoroidale, hipertensiune arteriala, creand in acelasi timp un teren favorabil pentru tuberculoza si cancer.

Sunt boli in care sodiul, rezultat in  urma scindarii clorurii de sodiu, este retinut de organism care, la randul sau, retine o cantitate mai mare de apa decat cea necesara, ducand la aparitia edemelor. In acest caz, se va elimina sarea de bucatarie din alimentatie, se vor evita produsele vegetale bogate in sodiu si se vor folosi fructe si legume bogate in potasiu.