Trigemenul este un nerv care apartine perechii a V-a de nervi cranieni si care, prin cele trei ramuri ale sale – oftalmica, maxilara si amndibulara – realizeaza invervatia senzitivo-motorie a fetei.
Nevralgia esentiala de trigemen (careia nu i se poate identifica o cauza) este o afectiune intalnita mai frecvent la femeile in varsta de 30 – 60 de ani. Caracteristica acestei afectiuni este existenta unei zone cutanate sau mucoase (in jurul santului nazolabial, pe buza superioara si pe cea inferioara, pe gingii), a caror atingere declanseaza durerea. Se manifesta prin crize dureroase, de scurta durata care apar in tot teritoriul de interventie al nervului sa numai pe una din ramurile lui.
Localizate pe o singura parte a fetei sau a cavitatii bucale, durerile au caracter fulgerant si sunt resimtite ca o senzatie provocata de o descarcare electrica brutala, ca o muscatura sau ca o lovitura de cutit; paraoxismele dureroase dureaza 10 – 20 de secunde si apar la intervale neregulate. In timpul crizei, bolnava are o figura crispata, generata de spasmele musculaturii fetei. Atacul dureros poate fi declansat de stimul periferici minori, endurerosi, ca de exemplu spalatul fetei, atingerea usoara a pielii, periajul dintilor, aerul rece, contractia muschilor fetei in timpul masticatiei, inghititului sau fumatului.
Alteori atacul dureros poate fi initiat doar de alte stari emotionale sau poate sa se declanseze spontan, fara interventia nici unui stimul. Durerea apare imediat sau in interval de 30 de secunde de la actiunea stimulului dureros si dureaza cateva secunde pana la 2 minute. Durerea nu se va produce in timpul somnului. Durerile antreneaza modificari de comportament ale persoanelor cu nevralgie de trigemen :
- ticul dureros ce consta in contractii involuntare ale muschilor fetei pe partea dureroasa;
- pentru a evita crizele dureroase vorbesc fara sa deschida gura sau cu miscari minime ale buzelor, neglijeaza igiena bucala si faciala, isi limiteaza mesele;
Atacul dureros este urmat de o perioada nedureroasa cu o durata de cateva minute. Evolutia bolii este marcata de episoade dureroase cu durata de saptamani-luni, aletarnand cu perioade de liniste ce pot sa dureze luni sau chiar ani, dupa care durerile recidiveaza. Tratamentul conservator, ce se adreseaza formelor incipente ale bolii sau persoanelor varstnice care datorita patologiei asociate nu suporta interventiile chirurgicale, se bazeaza pe o gama larga de medicamente :
- Aspirina, Fenacetina, Algocalminul, Fenilbutazona, Piafenul, Cofedolul, Mialginul au efect slab si trecator;
- Tegretolul reprezinta cea mai buna optiune terapeutica; se incepe cu doua tablete a 200mg pe zi, doza putand fi marita pana la disparitia durerilor (3 – 4 tablete a 200mg zi) pentru ca apoi sa fie redusa pana la o doza minima de intretinere de 100 mg la 12 ore pana la disparitia episodului; deoarece ca efecte secundare pot sa apara ameteala si somnolenta se va evita conducerea autovehiculelor; de asemenea, in cursul tratamentului nu se va consuma alcool;
- Fenitoin 2 – 4 capsule a 100mg zilnic;
- Baclofen.
Efectul cel mai bun se obtine din asocierea celor trei medicamente. Schema terapeutica poate fi completata cu Vitamina B1 100 mg si vitamina B12 1000 gmma zilnic timp de 10 – 14 zile; pentru linistirea pacientei se vor administra Hidroxizin sau Diazepam. Terapiei medicamentoase i se vor asocia plicari de curenti diodinamici sau ionizari cu xilina ori galvanoteapie pe interiorul nervului afectat, inflitratii aanesteziante in acelasi teritoriu. Cand efectul tratamentului conventional este moderat se asociaza acupunctura, care intotdeauna este o metoda adjuvanta.
Cazurile rebele la tratament conservator beneficiaza de interventii chirurgicale.