Prospect Naposim

Naposim Comprimate

Compozitie: 1 comprimat contine 5 mg.
Metandrostenolona.

Actiune farmacoterapeutica: Naposimul este un steroid de sinteza cu actiune anabolizanta foarte pronuntata, actiunea sa virilizanta fiind de 100-250 ori mai redusa decat cea a hormonului masculin. Paralel cu stimularea anabolismului protidic, Naposimul determina un bilant pozitiv fosfo-calcic. Actiunile antiestrogene si de inhibitie gonadotropa hipofizara ale Naposimului sunt mai reduse decat cele ale steroizilor anabolizanti inruditi. Citeste tot

Steroizii androgeni si anabolizanti

Steroizii androgeni si anabolizanti sunt utilizati în tratamentul substitutiv al hipogonadismului primar sau dobandit , în tratamentul formelor hormonodepndente ale cancerului de san precum si în terapia tulburarilor metabolice caracterizate prin bilant azotat negativ  poate fi produs prin carenti , consum exagerat sau pieirdere proteica. Mai poate fi folosit în tratamentul osteoporozei si a fracturilor care se consolideaza greu.

Ce reactii adverse provoaca steroizii ?

– la femei pot determina fenomene de virilizare, administrarea în timpul sarcinii poate determina virilizarea fatului de sex feminin;
– la copii poate determina închiderea cartilagiilor de crestere cu oprirea cresterii;
– la barbati se poate produce hipertrofia prostatei, poate sa apara icte colestatic mai ales la persoanele cu deficit al functiei hepatice. In cazul tratamentului de lung durata pot aparea edeme si cresterea calcemiei , ceea ce necesita oprirea tratamentului. Deoarece riscurile tratamentului cu steroizi anabolizanti depasesc beneficiile, iar pe de alta parte exista tendinta de abuz folosirea acestor substante este limitata. Pe langa situatiile amintite sunt contraindicati în cazurile cand retentia hidrosalina poate constitui un factor agravant al unei afectiuni coexistente.

Exemple de steroizi:

a. metadialona are efecte puternice se administreaza pe cale orala;
b. decanofort- se administreaza în injectii intramusculare având o actiune lenta si durabila.

Parathormonul
Este secretat de paratiroide si are urmatoarele efecte:
1. la nivelul osului produce demineralizare prin mobilizarea calciului din structura osoasa si cresterea numarului osteoclastelor; la nivelul intestinului favorizeaza împreuna cu vitamina D2. reabsorbtia calciului;
2. la nivelul rinichiului inhiba reabsorbtia fosforului si favorizeaza reabsorbtia calciului si magneziului. Hormonul se administreaza parienteral atingând un maxim de actiune la 12 ore.
Efectul dispare în 24 ore de la administrare. Este folosit în tratamentul tetaniei infantile spasmofiliei , hipoparatiroidismului post-operator. Tratamentul cu parat-hormon prezinta riscul depuniri calciului în ficat, plamâni si în pereti artiolari.
Calcitonina
Este secretata de celulele C din tiroida are actiune antagonista parathormonului împiedicând reabsorbtia calciului la nivel osos, favorizând formarea de os nou si eliminarea renala de calciu, fosfor si potasiu.
– calcitonina umana – cibacalcin
– calcitonia de somon- calcimar. Aceste preparate se administreaza parenteral.
Calcitonina este indicata în tratamentul osteoporozei , al intoxicatiei cu vitamina D si pentru calmarea durelilor osoase având si actiune analgezica.
Calciu
O dieta normala aduce un aport zilnic de 1 gram de calciu cantitate din care sunt absorbite 100 pânala 150 miligrame. Organismul uman contine 1 pâna la 2 kilograme de calciu, 98 % aflâîndu-se în oase. Calcemia normala este între 8,5 si 10,4 miligrame calciu pe decilitrul sânge. Hipocalcemia ce cunoaste ca principale cauze de producere hipoparatiroidismul , carenta de vitamina D, insuficienta renala, malabsorbtia calciului. Atunci când calcemia scade sub 6 miligrame pe decilitrul apare tetania.

Manifestata prin hiperexcitabilitate neuromusculara, parestezii, convulsii, laringospasm. În formele usoare se administreaza calciu pe cale orala în cele severe pe cale parenterala. Se asocieaza si vitamina D. In scopul preveniri calceficarilor ectopice se monitorizeaza calcemia si fosfatemia. În osteoporoza administrarea pe cale orala a calciului scade incidenta fracturilor. În caz de hiperpotasiemie administrarea de calciu antagonizeaza partial efectele concentratiei mari de potasiu asupra inimii. Preparatele de calciuparenterale (clorula de calciu), preparate pe cala orala (calciu-gluconat, calciu citrat,calciu lactat),

Glocorticoizii

Aceasta grupa cuprinde hormoni corticosuprarenali si analogilor de sinteza compusi care au actiune anti inflamatoare precum si efecte majore asupra metabolismului gluco-proteic.

Glucocorticoizii inhiba procesele inflamatorii exudative , necrotice sau cloriferative, indiferent de natura agentului care le-a provocat. Datorita efectului antiinflamator si imuno-depresiv (deoarece inhiba motilitatea leucocitelorsi le scade capacitatea de fagocitoza),  glucocorticoizii au o puternica actiune antialergica. Tratamentul cu glucocorticoizi are caracter simtomatic. Se face cu doze care depasesc valorile secretiei fiziologice în unele cazuri fiind necesara administrarea în timp îndelungat de doze de întretinere.

Glucocorticoizi sunt utilizati în special în tratamentul reumatismului articular acut, poliartritei reumatoide, poliarteritei nodoase, astmului bronsic, alergiilor grave, bolilor de piele si în asociatie cu medicatia cito-toxica în mentinerea grefelor si transplantelor. Glucocorticoizi naturali sunt folositi ca medicatie de substitutie în insuficienta cortico-suprarenala. Tratamentul cu glucocorticoizi modifica hemograma producând scaderea numarului linfocitelor , eozinofilelor si bazofilelor si cresterea numarului neutrofilelor, trombocitelor si hematiilor. Provoaca o hiperleucocitoza ce poate pune probleme de diagnostic. Glucocorticoizi, scad apararea antiinfectioaselor a organismului, întârzie vindecarea si cicatrizarea tesuturilor lezate , cresc secretia gastrica de acid clorhidric, la doze mari fiind semnalata aparitia ulcerelor. Principala actiune metabolica a glucocorticoizilor consta din cresterea gluconeogenezei pe seama proteinelor, cresterea glicemiei si micsorareaa utilizarea ei periferice ca efecte ale glucocorticoizilor sunt factori ce pot provoca diabetul steroitic. Glucocorticoizi tulbura metabolismul osos în sensul ca afecteaza matricea proteica osteoida , au actiune antivitaminica D.

Scazând absorbtia digestiva a calciului si crescând eliminarea sa urinara si diminua secretia hipofizata de somatotropi. Favorizeaza instalarea osteoporozei. La copii întârzie cresterea si maturizarea osoasa. Ca urmare a catabolismului proteic sunt afectati muschii, putând aparea slabiciunea extremitatilor mai ales a coapselor si în general diminuarea masei musculare, numita miopatie cortizonica.

Asupra metabolismului lipid influientele constau în special din favorizarea elininarii acizilor grasi cu lant lung. În cazul supradozari producându-se cresterea anabolismului grasimilor. Utilizarea glucocorticoizilor poate provoca hipercorticism, sindromul cusind iatrogen se caracterizeaza printr-o repartitie particulara a surplusului de tesut adipos:
– fata în luna plina;
– burelete grasoase supra claviculare;
– abdomen în sort;
– obezitate;
– diabet;
– osteoporoza,
– epuizare musculara;
– hipertensiune arteriala;

Glucocorticoizi naturali favorizeaza retentia de apa si sare putând produce edeme si hipertensiune arteriala, motiv pentru care trebuie folositi cu prudenta la cardiaci si hipertensivi. Tratamentul cu glucocorticoizi provoaca inhibarea secretiei de adrenocorticotrop hormon cu insuficienta fuctionala a corticosuprarenalilor si atrofia în timp a acestor glande.Se produce astfel un hipocorticism endogen caracterizat prin astenie, apatie iritirabilitate, depresie, si hipoglicemie.
Clasificare:
a. glucocorticoizi cu potenta mica si durata de actiune scurta- cortizon si hidrocortizon;
b. glucocorticoizi cu potenta intermidiara si durata de actiune intermediaraprednison
si prednisolon;
c. glucocorticoizi cu potenta mare si durata de actiune lunga- dexametazona si betametazona;

Doze de întretinere echivalente:
– 40 miligrame hidrocortizon
– 10 miligrame prednisol
– 1,5 miligrame dexametazonul.
Glucocorticoizi cu durata de actiune intermidiara sunt mai potriviti pentrutratamentul de durata decât cei cu durata lunga de actiune. Deoarece acestia din urma prezinta un risc mai mare în producerea insuficientei corticosuprarenale. Majoritatea glucocorticoizilor se administreaza oral, dar pot fi folositi si pe cale injectabila; particular cortizonul si prednisolul sunt folositi numai pe cale sistemica.

Prednisolonul, metilprednisolonul, triamcinolona, dexametazona, betametazona pot fi folositi pe cale sistemica si topic (injecti intraarticulare, unguiente dermatologice, colire si unguiente oftalmice).

Steroizii … mult sau putin ?

Steroizii

Conform unor opinii larg raspandite steroizii transforma o persoana normala, cu un temperament calm, intr-o adevarata fiara. Conceptul de „furie steroidica” are la baza ideea conform careia steroizii pot face un barbat sa se comporte ca atare, adica accentueaza caracteristicile masculine. Testosteronul in cantitate exagerata face din individ un personaj furios, gata sa provoace distrugeri in orice moment. Adevarul este ca asemeni zaharului rafinat, apararea noastra contra acestei furii a steroidului este mai firava decat Calista Flockhart. De fapt, cercetari recente au aratat ca nivelul scazut de testosteron din organism poate duce la aparitia de simptome care variaza de la stari de depresie pana la stari de furie.

Testosteronul

Nu afirmam ca testosteronul sau alte anabolizante afecteaza creierul, dar este foarte probabil ca au legatura cu schimbarile de structura. Sa luam de exemplu cazul unui culturism afro-american in varsta de 33 ani care a murit subit in timpul unei partide de baschet. Oficial, cauza mortii  s-a declarat a fi fost infarct miocardic, adica atac de cord. Dar dupa autopsie s-a constatat o schimbare neobisnuita. Creierul victimei se „pietrifica”, mai precis, in unele portiuni ale creierului sau gasit depozite mair de calciu si urme de minerale, ceea ce indica existenta bolii Fahr.

Nu se cunosc inca factorii care duc la aparitia bolii Fahr, dar experienta medicilor este ca ea apare de obicei dupa tratamente ce inplica tamografii craniene. Cele mai afectate persoane sunt cele cu varste intre 40 -60 de ani. Unii cercetatori cred ca una din cauze ar fi functionarea defectuasa a glandelor paratiroide, doua glande mici care se gasesc langa tiroida si care controleaza metabolismul calciului si al fosfatului. Majoritatea cauzelor sunt considerate idiopatice, adica avand cauze necunoscute. In mod normal datorita cresterii nivelului de calciu din creier boala s-ar putea depista, insa de obicei simptomele apar doar dupa ce boala a ajuns intr-un stadiu destul de avansat.

In ceea ce priveste cazul prezentat mai sus, medicii au presupus cam din moment ce steroizii anabolici sunt cunoscuti ca si substante ce contribuie la cresterea nivelului de calciu si a altor minerale din sange, faptul ca acest culturist le folosea de mult timp este posibil sa fi contribuit in mare masura la calcificarea creerului.

Se stia ca foloseste steroizi de multi ani, dar conform  familiei a renuntat la folosirea acestora cu trei luni inainte de moartea sa. Analiza toxicologica efectuata indica lipsa in sange a oricarei substante de acest gen. Medicii au adaugat, ca fiind un caz singular, nu se poate afirma ca exista o legatura intre steroizi si depozitele de calciu din creier. Pentru a afirma sau infirma verdicitatea acestei teorii ar fi necesara examinarea pe termen lung a mai multor consumatori de steroizi.

Se crede ca un factor posibil al atacurilor de cord suferite de culturisti este tocmai folosirea de steroizi. Aceste substante pot cauza retentia sodiului, ceea ce are efect secundar o tensiune arteriala mai ridicata. O alta cauza ce ar putea duce la infarct poate fi modificarea anumitor factori de coagulare din sange ceea ce creste si riscul unor anumite tipuri de atacuri cerebrale..

Un studiu recent efectuat cu celule izolate obtinute de la sobolani a aratat ca testosteronul poate amplifica vatamarile creierului in cazul unui atac cerebral. Asta se datoreaza in principalul faptului ca in timpul atacului sunt eliberati aminoacizi excitatori, ceea ce face ca neuronii afectati sa lucreze si mai intens, ceea ce duce la moartea celulelor sau neuronilor in cauza.

Un lucru important in legatura cu acest studiu, este acela ca testosteronul este transformat in esterogen in creier si poate produce efecte neuroprotective. De fapt, studii recentae au aratat ca nivelurile  normale de testosteron par sa protejeze creirul impotriva unor boli degenerative, cum este boala Alzheimer, minimizand acumularea anumitor proteine in creier.