Sporturile de ring

Cariera mea de Muay Thai si alte discipline de ring se datoreaza muncii constante si consecvente, rabdarii si oportunitatii de a invata de la cei mai buni. In plus, multumit ajutorului educativ, tehnic si psihologic primit din partea profesorilor sau maestrilor disciplinelor practicate, am reusit sa aprofundez cunostintele legate de antrenamentul corect.

Am avut norocul sa intalnesc maestri de calitate si avantajul enorm de a face parte dintr-un club de box popular pentru calitatea si tehnica superioara oferita de fratii Italo si Gino Belini din Bologna(Italia). Ei au fost primii care m-au invatat nu doar tehnica boxului, dar si sa ascult cu atentie sa observ si sa invat sa ma antrenez in continuu, sa-mi cizelez zi de zi talentul.

Meritul fratilor Italo si Gino consta in pregtirea zilnica de-a lungul timpului (1935 – 1975) a numerosi luptatori, care au ajuns sa castige titluri nationale, europene si mondiale la nivel amator si profesionist. Cu asemenea carte de vizita, orice elev nou al clubului era convins ca va beneficia de cel mai inalt nivel de pregatire. Sub supravegherea lor am dezvolat o mentalitate sanatoasa de sportiv. Marturisesc ca lectiile predate de ei m-au insotit in toata cariera, acnd am trecut de la box la discipline de ring moderne : full contact, kick boxing, savate si in cele din urma Muay Thai. In anii urmatori am continuat sa ma antrenez, cu cei mai seriosi si bine pregatiti maestrii, care si-au demonstrat dorinta de a construi luptatori puternici.

Insa nu ajunge sa fii doar norocos, trebuie sa fii in stare sa valorifici oportunitatile si tot ce ai invatat de la o varsta frageda. Scriu aceste articole pentru voi toti cei pasionati de sporturile de ring, prezentand pasii fundamentali necesari pentru formarea unei mentalitati, care sa va ajute sa atingeti rezultatele dorite, evidant pe cat posibil greselile obisnuite. Cu toate ca de multe ori esecul te poate invata mai mult decat succesul. Adeseori descoperim calea corecta prin greseli. Cei interesati de artele orientale stiu ca, meditatia este un sprijin real pentru sporturile de lupta. In experienta mea, cunoasterea are la baza trei reguli simple si esentiale :

OBSEVATIE : tot ce ne inconjoara poate indica un mijloc de a deveni mai buni;

EXPERIMENTARE: observatia nu are nici un rost, daca nu o punem in practica;

INVATARE; daca am observat atent si am experimentat, in mod serios si constant cu siguranta am invatat si am devenit mai buni.

Sa incercam sa intelegem mai bine acesti pasi importanti pentru realizarea visului vostru :

1) Trebuie sa asculti, nu doar sa auzi pentru a intelege : dar pentru ca auzim cuvinte intelepte nu inseamna neaparat ca devenim si noi mai intelepti !

2) Invatarea : invatand formam si schimbam : daca imbini explicatia cu demonstratia mai multe persoane vor intelege, decat atunci, cand doar arati sau explici. Iar, daca le cerisa explice imediat ce au inteles, majoritatea asimileaza cunostintele.

3) Fixeaza cunostintele : persevereaza in antrenement pentru a aprofunda cunostintele.

4) Instruire / Predare : multi maestri sunt egoisti, doresc sa fie admirati. Alti maestri sunt mai atenti, dar isi protejeaza secretele in arta luptei chiar si fata de elevii preferati. Dar cei mai buni maestri se gandesc in primul rand la elevii lor. Se pricep sa scoata la lumina cele mai bune calitati din fiecare student si aleg metodele de predare potrivite pentru fiecare elev in parte. Maestrul preda ce are nevoie studentul. Cel mai bun maestru este cel care reuseste sa imbunatateasca orice elev din punct de vedere cultural si tehnic.

5) Experimentare : trebuie sa punem tot timpul in practica ce invatam, este necesar sa experimentam. Din cauza unor maestri interesati doar de propria faima, prea multe secrete nu sunt transmise studentilor si multi maestri falsi nu invata studentii sa puna in practica ce au invatat.

6) Directia : drumul il gasim prin introspectie, analizand ceea ce gandim si simtim; este posibil ca fiecare din noi sa aiba calea „prestabila”. Nimeni nu poate sa faca alegerile in locul nostru, fiecare are obligatia sa faca drumul singur. S-ar putea sa avem momente neplacute, tensionate, dar trebuie sa ne multumim cu ceea ce putem realiza zi de zi, si sa ne amintim ca evoluam pas cu pas. Cel mai important este ca in cele din urma ne vom realiza visul; cu cat mai bine intelegem scopul nostru in viata, cu atat mai repede ajungem la destinatie, dovedindu-ne potentialul.

Articol scris de : Montaguti Gianfranco

Durerile cervicale si dorsolombare

Sediul durerii este lânga portiunea vertebrala afectata. Durerea  locala care nu variaza cu schimbarea de pozitie sugereaza o  tumora sau o infectie la nivelul coloanei vertebrale.  Durerea iradiata la coloana poate lua nastere din viscerele  abdominale sau pelviene. Este descrisa de obicei ca durere  abdominala sau pelvina, precum si ca durere vertebrala si  deseori nu este influenAata de pozitia coloanei. Acest tip de  durere poate fi descris uneori doar ca durere lombara.

Durerea de origine vertebrala poate iradia în fese sau coapse.  Afectiunile coloanei lombare superioare pot declansa durerea  ce iradiaza în regiunea lombara, în regiunea inghinala sau  în partea anterioara a coapselor. Bolile ce afecteaza coloana  lombara inferioara pot declansa durerea ce iradiaza în fese, în coapse posterior sau, rareori, în gambe sau în picioare.  Injectiile cu substante de contrast în structurile sensibile la  durere ale coloanei (discografia) pot produce dureri în membrele  inferioare, ce nu au distributie metamerica. Patogia exacta a  acestor dureri „sclerotomale“ e neclara.

Durerea lombara radiculara clasica e de obicei ascutita si iradiaza de la coloana în membrul inferior, pe teritoriul  unei radacini nervoase. Tusea,  stranutul sau contractia voluntara  a musculaturii abdominale  (ridicatul greutatilor sau  efortul de defecatie) produc  frecvent durere iradiata. Pacientul  observa accentuarea  durerii în pozitii care întind  nervii si radacinile nervoase.  Pozitia sezânda întinde nervul  sciatic (radacinile L5 si S1),  deoarece nervul trece posterior  de sold. Nervul femural  (radacinile L2, L3 si L4) trece  anterior de sold si nu este  întins în poziAia sezând.  Numai descrierea izolata a  durerii nu poate diferenAia clar o durere de origine vertebrala  de o radiculopatie.  Durerea asociata cu spasm  muscular, desi de origine neclara,  este frecvent asociata  cu multe afectiuni ale coloanei.  Spasmele sunt însotite  de posturi anormale, contractura  muschilor paravertebrali  si durere surda.

Durerea lombara de repaus sau nelegata de postura poate ridica suspiciunea de  tumora vertebrala subiacenta,  fractura, infectie sau durere  iradiata din structuri viscerale. Durerea în membrul inferior  provocata de mers sau ortostatism  si ameliorata în pozitia  sezânda sau clinostatism este  sugestiva pentru stenoza vertebrala.

Infectiile virale in timpul sarcinii

Acestea determina o îngrijorare  majora în timpul sarcinii datorita consecintelor asupra fatului.  Deoarece se poate produce transmiterea transplacentara, infectiile  materne cu virusul citomegalic (CMV), rubeolic, varicelo-zosterian  si herpex simplex au cel mai mare potential teratogen,  în special în timpul primului trimestru. Infectia perinatala  poate fi rezultatul transmiterii virusului la copil în timpul  trecerii printr-un col uterin infectat.

Infectia cu CMV este cea mai frecventa  cauza a infectiilor virale congenitale. Virusul este ubicuitar;  35 pana la 100% din populatia adulta are semne ale unei  infectii anterioare, cu cea mai mare prevalenta în randul  grupurilor cu nivel socioeconomic mai scazut. CMV este de  obicei contractat pe calea oral-respiratorie, prin contact sexual  sau prin transfuzie sanguina. Infectarea cu CMV realizeaza o infectie latenta pe toata perioada vietii gazdei, care poate  fi reactivata mai tarziu prin imunosupresie. Rata infectiilor  colului uterin cu CMV creste în stadiile tarzii ale sarcinii.  Desi în timpul sarcinii CMV poate fi activat fara semne clinice  de boala la mama, numarul mare de CMV din col sugereaza  ca nou-nascutul se afla la risc în timpul nasterii. Aproximativ  1 pana la 2% din toti nou-nascuAii din Statele Unite sunt  infectati cu CMV in utero, dar marea majoritate dintre acestia  sunt normali. Infectiile congenitale clinic manifeste sunt cele  mai frecvente la primul copil din mame cu infectie primara  în timpul sarcinii. Boala CMV apare la copiii ale caror mame  nu sunt imunizate. Boala incluziilor citomegalice este caracterizata  prin icter, hepatosplenomegalie, un rash petesial si o  afectare multisistemica si multiorganica. Alte manifestari se  întind de la sechele neurologice subtile la microcefalie severa.

Rubeola poate avea urmari severe asupra  fatului, inclusiv moartea fetala si nastere prematura, daca mama  este infectata în timpul stadiilor timpurii ale sarcinii. O diversitate  de defecte congenitale sunt produse de rubeola, incluzand  cataracta, anomalii cardiace, surditate si retardare mentala.  Anomaliile fetale sunt cele mai severe cand rubeola materna  apare în timpul primului trimestru, cu 80% dintre copii afectati; procentul scade pana la aproximativ 25% cand infectia apare  spre sfarsitul celui de-al doilea trimestru. Infectia congenitala  poate fi diagnosticata prenatal prin detectarea anticorpilor  antirubeolici de tip IgM în sangele fetal, recoltat prin ghidare ultrasono-grafica. În zonele în care programele de imunizare  au fost larg folosite, problema a fost eliminata. Vaccinul poate  fi administrat în timpul sarcinii fara a fi nociv pentru fat. InfecAia  în timpul sarcinii cu virusul varicelo-zosterian (VZV) reprezinta  un risc pentru mama. Exista un risc de  aproape 10% de pneumonie severa. Terapia antivirala precoce  trebuie instituita daca exista orice suspiciune de pneumonie  legata de varicela. Desi majoritatea copiilor nascuti de mame  infectate cu VZV sunt normali, exista un risc al copilului nenascut  de a suferi o infectie congenitala teratogena.

Infectia nou-nascutilor cu virus herpex simplex (VHS)  poate varia de la infectia localizata usoara, la diseminarea  letala ). Infectarea retrograda sau nasterea  printr-un tract genital matern infectat cu VHS-2 poate avea ca rezultat grave infectii neonatale diseminate.

Traumatismele lombare si cervicale

Traumatismele constituie o cauza importanta de durere acuta  lombara sau cervicala. Acesti pacienti necesita o evaluare  initiala atenta. Un pacient care acuza durere de spate sau de  gat si nu isi poate misca picioarele poate avea fractura de coloana. in leziunile acute ce pot implica fracturi sau dislocari  de segmente vertebrale, medicul examinator trebuie sa fie  atent sa evite alte leziuni ale maduvei spinarii sau radacinilor  nervoase. Gatul sau spatele (depinde de localizarea traumatismului) trebuie imobilizate pana la radiografia efectuata,  pentru a exclude prezenta unei fracturi sau unei dislocari.

Intinderile si luxatiile

Termenii de intindere si luxatie  lombosacrata sunt utilizati mult de medici si pacienti si nu  descriu clar o leziune anatomica specifica. Termenii de intindere,  luxatie sau spasm muscular lombar indus mecanic sunt folositi  pentru leziuni minore, autolimitate, asociate cu ridicarea de  obiecte grele, o cadere sau decelerarea brusca ce apare in  accidentele auto. Pacientii cu durere lombara deseori iau pozitii  neobisnuite din cauza spasmului muscular paravertebral. Durerea  este de obicei localizata in partea inferioara a spatelui si nu  exista iradiere spre fese sau membrele inferioare.

Fracturile vertebrale
Cele mai multe fracturi traumatice  ale corpilor vertebrali lombari sunt rezultatul compresiei sauflexiei si constau din despicare sau compresia anterioara. in  traumatismele mai severe, pacientul poate avea o fractura  cu dislocare sau cominutiva, implicand nu numai corpul  vertebral, ci si elementele posterioare. Fracturile vertebrale  sunt cauzate de caderea de la inaltime (e frecventa fractura  portiunii interarticulare a vertebrei L5), de decelerarea brusca  in accidentele de masina sau de traumatismul direct. Alterarile  neurologice sunt frecvent asociate cu aceste traumatisme,  iar tratamentul precoce asigura o evolutie mai buna. Cand fracturile sunt produse de traume minore sau in absenta  traumelor, se presupune ca osul este afectat de un proces  patologic. Cauza este de obicei osteoporoza de climacteriu  (tipul 1) sau de senescenta (tipul 2) dar  corpurile vertebrale pot fi afectate si de boli sistemice, cum  ar fi osteomalacia, hiperparatiroidismul, hipertiroidismul,  mielomul multiplu, metastazele carcinomatoase sau tratamentul  cu glucocorticoizi. Contextul clinic (traumatism, varsta pacientului,  consumul de steroizi), elementele examenului fizic (deficit  neurologic, spasm muscular paravertebral) si aspectul radiologic  al coloanei vor stabili diagnosticul.

Fracturile apofizelor transverse sunt asociate cu leziuni  severe ale musculaturii paravertebrale – in principal psoasul.  Hemoragia retroperitoneala asociata poate conduce la scaderea  hematocritului si soc hipovolemic. Asemenea leziuni pot produce  sensibilitate profunda la locul lezarii si limitarea tuturor  miscarilor lombare. TC si RMN stabilesc diagnosticul.

Discopatia lombara
Aceasta maladie e o cauza frecventa  de durere cronica sau recurenta lombara sau de membru  inferior. Boala discala apare mai frecvent la nivelurile L4 – L5 si L5 – S1, dar si nivelurile superioare pot fi implicate  uneori. Cauza bolii discale este adesea necunoscuta. Degenerarea  nucleului pulpos si a inelului fibros, ce se accentueaza odata  cu varsta, pot fi asimptomatice sau dureroase. Stranutul, tusea  sau o miscare fara importanta pot determina prolapsul nucleului  pulpos si impingerea inelului fibros slabit si friabil posterior. in discopatia severa, nucleul poate trece prin inel (herniere)  sau poate fi eliminat si ajunge ca fragment liber in canalul  vertebral.

Simptomele unui disc intervertebral rupt sunt durerea,  pozitia anormala si limitarea miscarilor coloanei (in special  flexia) sau durere radiculara. Aspectul durerii radiculare  poate sugera implicarea uneia sau mai multor radacini. O  tulburare de sensibilitate cu localizare pe un dermatom  (parestezie, hiper- sau hiposensibilitate) sau reducerea sau  pierderea asimetrica a reflexelor tendinoase profunde sunt  mai sugestive pentru o leziune radiculara specifica decat  aspectul durerii. Anomaliile motorii (slabiciune musculara  focala sau fasciculatii, atrofie musculara) apar mai puAin  frecvent, dar aparitia unui patern miotomal de afectare poate  sugera implicarea specifica a unei radacini nervoase. Discopatia  lombara este de obicei unilaterala , dar implicarea  bilaterala poate fi intalnita in hernii de disc centrale mari,  ce comprima cateva radacini nervoase la acelasi nivel.

Diagnosticul e cert cand sunt prezente toate semnele si  simptomele ce indica suferinta discala cu radiculopatii. Cand  este prezent un singur simptom (in mod special durerea lombara), diagnosticul specific poate fi dificil. Investigarea prin RMN a coloanei vertebrale furnizeaza imagini excelente intravertebrale si ale anatomiei tesuturilor moi adiacente si sunt mult mai adecvate pentru un diagnostic specific sau pentru „cartografierea“ radacinilor nervoase in vederea tratamentului chirurgical decat radiografiile sau mielografiile. Unele recesusuri laterale sau leziuni ale gaurilor osoase intervertebrale pot fi vizualizate cu suficienta claritate in studii mielografice TC.

Gem de prune la cuptor

Ai nevoie de :

  • 3 kg de prune;
  • 1 kg de zahar;
  • 4 – 5 linguri de otet;

Cym procedezi : speli bine prunele, le curati de samburi si le lasi intr-o strecuratoare sa se scurga. Intr-o cratita care incape in cuptor torni otet cat sa acoperi fundul ei, apoi asezi un rand de prune, un rand de zahar si tot asa pana termini zaharul si fructele.

Dai gemul la cuptor, la foc mic, pana scade jumatate, dar in acest timp amesteci de 2 – 3 ori cu o lingura de lemn, sa nu se prinda de cratita. Il scoti apoi din cuptor si  il mai fierbi 20 de minute pe soba sau pe aragaz pe foc mic. Il pui fierbinte in borcane pe care le capsezi si le asezi in camara.

Gem de pepene galben

Ai nevoie de :

  • 6 kg de pepene galbe;
  • 2kg de zahar;
  • 2 – 3 plicuri de zahar vanilat;
  • 1 lamaie sau 1 lingura sare de lamaie;

Cum procedezi : curati pepenii de coaja, scoti semintele, ii tai cubulete si le pui intr-o cratita. Presari zaharul peste pepene si il lasi 6 – 7 ore acoperit, ca sa lase zeama. Il pui apoi la fiert, in cuptorul incalzit si lasi sa fiarba la foc mic pana scade zeama si se leaga ac orice gem.

Cand este gata, adaugi zaharul vanilat, lamaia taiata feliute sau sarea de lamaie, mai lasi sa dea un clocot si il torni cat e cald in borcane pe care apoi le capsezi. Acoperi borcanele cu o patura pana a doua zi. Este un gem foarte gustos si economic.

Dependenta de masturbare

Ce este dependenta de masturbare ?

Dependenta de masturbare, este, pur si simplu necesitatea compulsiva a individului de a se masturba. Necesitatea devine atat de coplesitoare incat dependentul nu mai are puterea sa se abtina. Aceasta dorinta coplesitoare este baza celor mai multe forme de dependente sexuale. Necesitatea de a vedea materiale pornografice este de asemenea un precursor de masturbare. Formele cele mai avansate ale dependentei sexuale cum ar fi sexul in grup, sexul cu prostituate sau alte activitati ilegale, in general isi au inceputurile in masturbare. Citeste tot